window

-

Popular Posts

Expresii frazeologice

-
A o lua razna,  a avea ac de cojocul cuiva a calca ca pe ace a scapa ca prin urechile acului nici cat un varf de ac imbracat la patru ace a-si aduce aminte a aduce la cunostinta a aduce pe cineva la realitate a aduce vorba ce vant te aduce? a-si da aere a fi ceva in aer in aer liber a lua aer a fi in aer a ajunge cineva a-i ajunge cutitul la os a ajunge departe a ajunge de rasul lumii a ajunge pe drumuri cusut cu ata alba a avea zile albe a-i iesi peri albi negru pe alb noapte alba pana in panzele albe apa chioara a baga pe cineva la apa a da apa la moara a se duce pe apa sambetei a se face o apa si un pamant a fi numai o apa a-i lasa gura apa a lasa in apele lui a pescui in ape tulburi a scoate apa din piatra seaca a arde de dor a sari ca ars asa si asa asa ca asa-i cantecul asa si pe dincolo azi asa, miine asa cam asa atat e de mine atata paguba atat iti trebuie cu atat mai vartos nici atat a avea cautare a avea carlig
Read more

Corespondenta economica

-
1) Noţiuni generale despre corespondenţă. Noţiunea de corespondenţă semnifică schimbul de scrisori realizat de persoane fizice sau juridice cu scopul de a transmite un mesaj sau informaţie. Corespondenţa realizată dintre 2 persoane fizice poate fi neoficială sau privată. Corespondenţa oficială include scrisorile şi actele care servesc ca mijloc de legătură şi schimb de informaţie între persoanele juridice sau între cele fizice şi cele juridice. Corespondenţa oficială soluţionează probleme cu conţinut juridic, organizatoric, diplomatic, administrativ etc., în fiecare dintre ele prevalând caracterul economic al conţinutului, ca rezultat firesc al unei economii în continuă dezvoltare. Corespondenţa economică cuprinde totalitatea scrisorilor dintre agenţii economici, cu scopul de promovare a schimbărilor sau a noutăţilor economice. Ca disciplină de studiu, corespondenţa are drept scop însuşirea de către cei care îşi desfăşoară (sau îşi vor desfăşura)  activitatea în administraţia pub
Read more

Exam la filozofie: Primele 24 intrebari

-
1.    Filosofia ca concepţie despre lume şi modalitate de gândire. Corelaţia dintre filosofie şi alte forme de cultură: mitologie, religie, ştiinţă. Filosofia şi ştiinţa economică. Filozofia este o concepție generalг despre lume și viațг: opinii, viziuni, cunostinte, aprecieri despre lume si sine, raport om-lume, norme comportament. structura Conceptului: cunostinte, aprecieri, convingeri, idealuri , scopuri. Mitologia (mituri, povestiri, poeme, credinte in eroi, zeitati), religia (bazate pe mituri insa e mai complex: credinta, dogme, ritualuri, organizatii), filosofia (totalitatea cunostintelor nereligioase, laice), Stiinta (studiul naturii prin observație și raționament) prezinta conceptii despre lume; Economia este o știință social care studiaza aspectul economic al lumii cu ajutorul metodelor stiintifice cantitative si calitative axindu-se pe producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii. Insa bazele acestei stiinte ca si a celorlalte stiinte au fost puse ma
Read more

Analiza economico - financiara

-
1. Obiectul analizei: economia entitatilor; studierea indicatorilor, factorilor, rezervelor de imbunatatire, cauzelor, conditiilor AEF a entitatii. Componentele: indicatorii, factorii, rezervele interne, resursele si nivelul de folosire a lor. 2. Metoda compararii permite de a caracteriza fenomenul studiat prin prisma altor fenomene sau procese; studiaza schimbarile ce au loc in obiectele si fenomenele studiate, caracterul si tendintele dezvoltarii lor. Feluri de comparare: compararea marimilor efective cu cele de plan ale perioadei analizate; se aplica la efectuarea controlului si aprecierii indeplinirii planului; compararea marimilor efective cu cele normate; se aplica pentru efectuarea controlului asupra consumurilor, pentru a evidentia economia sa asupra consumului de resurse, pentru a aprecia eficienta utilizarii lor in productie; in timp: se raporta cu datele din alte perioade anterioare; in spatiu: rezultatele entitatii se compara cu cele ale altor entitati din aceeasi
Read more

Motive

-
Motivul literar const ă î ntr-un simbol, o idee, o imagine reluate sau subliniate cu insisten ţă ş i care contribuie la definirea mesajului unei opere. Motive flotante: carpe diem (traieste clipa), vanitas vanitatum (desertaciunea desertaciunilor), fortuna labilis (soarta schimbatoare), fugit irreparabile tempus (curgerea ireversibila a timpului), jertfa in numele creatiei, lumea ca teatru Obiecte: motive acvatice (izvorul, lacul, marea, ploaia, lacrima; apa vie/apa moart ă ; z ă pada), motivul focului, al pietrei (pre ţ ioase), motive vegetale (iarba; motive florale: floarea albastr ă , crinul, trandafirul…; arborele sacru: teiul, salc â mul, bradul, gorunul…); motive terestre (codrul, gr ă dina, muntele, dealul), motive astrale (steaua, luceaf ă rul, luna, soarele, norul); motivul obiectelor fermecate (palo ş ul fermecat, armura tat ă lui, oglinda, peria, basmaua…) obiecte simbolice ( cartea -simbol cultural, treapta -simbol ascensiv, oglinda -simbol al reflect ă rii
Read more

Integrale

-
Image
Tabelul integralelor functiilor elementare: Metoda integrarii prin parti : ∫udv = uv - ∫vdu ex: ∫(2x+1)sinxdx Notam: u = 2x+1 du = (2x+1)'dx = 2dx dv = sinx dx v = ∫dv = ∫sinx dx = - cosx + c Metoda substitutiei sau metoda schimbului de variabila: 1. Substituim radicalul cu t ; 2. Exprimam x prin t ; 3. Calculam dx ; (La integrala definita se calculeaza si limitele noi de integrare) 4. Inlocuim in integrala. Metoda coeficientilor nedeterminati: ∆>0   ∫(2x-1)dx/(x+2)(x+3);  A/(x+2) + B/(x+3) A(x+3)+B(x+2)=2x+1 (A+B)x-(3A+2B)=2x-1 ∆<0 1. Facem coeficientii sa fie 1; 2. Calculam diferentiala expresiei de jos si o organizam sus la numarator; 3. Despartim in 2 fractii si 2 integrale; 4. In prima integrala inlocuim diferentiala prin expresia obtinuta mai sus si obtinem formula de integrare n7; 5. In a 2-a integrala la numitor separam un patrat perfect si obtinem formula de integrare n10. Calcularea unor integrale din functii trigonometrice: ex: ∫dx/(sinx+3cosx+2) Formule
Read more

Finantele Intreprinderii exam

-
1.        Conceptul privind finanţele întreprinderii şi rolul acestora la nivel macroeconomic Finanțele întreprinderii- ansamblul de relații economice care îmbracă forma bănească ce apare în legatură cu formarea și repartizarea fondurilor. Finanțele reprezintă exprimarea valorică, prin bani, a căror semnificație s-a conturat sub impactul dezvoltării schimbului de mărfuri. Cuvîntul ”finanțe” este de origine latină ”finatio”, ”financias”, ”financia pecuniară”- plată în bani. 2.        Factorii care influenţează organizarea activităţii financiare la întreprindere * forma de proprietate : în funcție de care  apar deosebiri în sursele și metodele de construire a fondurilor * particularitățile procesului de producție : în funcție de care apar deosebiri in structura capitalului fix și circulant * Condițiile pieții: a)piața de capital:care influenț.capacit. de împrumuta întrepr.prin nivelul ratei dobînzii b)piața consumatorilor:cererea infl.nivelul vînzării întrepr.; iar of
Read more

Dreptul Afacerilor T1

-
1. Conceptii generale privind dreptul privat Dreptul reprezintă sistemul normelor juridice, adoptate sau acceptate de către stat, care reglementează cele mai importante relaţii sociale, în scopul organizării şi disciplinării comportamentului uman, conform unor valori şi unor standarde sociale recunoscute, stabilind drepturi, libertăţi şi obligaţiuni juridice a căror realizare practică este asigurată, în caz de necesitate prin forţa de constrîngere a statului. In ceea ce priveste structura dreptului o importanta diviziune  este aceea in drept public si drept privat. D reptul public este acecla care se refera la interesele statului, iar dreptul privat este acela care se refera la interesele diferitelor persoane . Această diviziune a dreptului priveşte atît dreptul naţionali (intern) cît şi dreptul internaţional. In esenta dreptul international are aceiasi caracteristici ca ale dreptului in general, in sensul ca emana de la state ca autoritati sociale competente sa elabo
Read more

Genuri si specii

-
Genul liric Ex.: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii’’ de Lucian Blaga Specii ale genului liric: *Elegie-specie a genului liric cult, meditative, care e pătrunsă de o tristeţe, melancolie, jale, deznădejde printr-o filosofe profundă, intr-o atmosfera de adînci framintari existentiale(sin prezente metafore si simboluri.). Ex.: ,,Trecut-au anii’’ de Mihai Eminescu, ,,11 elegii’’ de Nichita Stanescu *Romanta- cantec specific doar românilor, trist,melancolic, sentimental. *Meditatie- specie a genului liric, cu caracter filosofic in care sint puse probleme , teme mari, legate de existenta omului: binele, raul, (societatea) trecerea timpului, conditia geniului, viata, nasterea, moartea- ca element al destinului. Ex.: ,,La steaua’’ de Mihai Eminescu, ,,De ce-as fi trist’’ de Tudor Arghezi *Satira- specie a genului liric in care sunt biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. Ex.: ,,Satira Duhului meu’’ de G.Alexandrescu; ,,O scrisoare pierduta’
Read more

Integrarea Economica

-
1. Conceptul de integrare economică internaţională: noţiuni şi esenţă. Integrarea economică internaţională - procesul complex de realizare a interdependenţelor economice dintre economiile naţionale, proces care se concretizează în formarea şi funcţionarea unor organizaţii regionale, subregionale, zonale etc., cu caracter economic al statelor interesate, urmărindu-se dezvoltarea economică durabilă şi adâncirea colaborării economice şi de alt gen dintre statele respective. Integrarea economică internaţională poate fi considerată o modalitate calitativ superioară de colaborare economică a ţărilor, un răspuns la problemele complexe şi variate cu care se confruntă statele lumii în condiţiile adâncirii interacţiunii economice internaţionale şi care impun soluţii adecvate de colaborare economică. Procesul de integrare economică internaţională are la bază instituţionalizarea activităţii de colaborare economică a statelor participante. Structura şi mecanismele de funcţionare ale acest
Read more