De la 19

Umanism  conceptul omului universal primatul ratiunii armonia om - natura admiratie fata de literatura antica rolul educativ al cartii incredere in dreptate si adevar Clasicism primatul ratiunii obiectivitatea creatorului separarea intre gen si specie imbinarea frumosului cu binele si adevarul regula celor trei unitati ( personajul: aristocratie, valoarea sufleteasca unica, simtul onoarei, datoriei, ratiunea domina pasiunea) Iluminism cultul ratiunii caracter antireligios combaterea fanatismului si dogmelor eliberare prin cultura abordarea problemelor sociale si morale Romantism primatul sentimentului evadarea in trecut, istorie, vis valorificarea folclorului personaje expectionale in imprejurari exceptionale amestecul genurilor predilectie pentru obscuritate, mit, simbol confesiune patetica ( personajul: din toate mediile sociale, sfisiat de stari interioare antagonice, complex, se transforma, aparenta fizica contrasteaza cu esenta morala) Realismul re

Aliteraţia constă în repetarea consoanelor sau silabelor initiale: Prin vulturi vântul viu vuia , Vrun prinţ mai tânăr când trecea. Asonanţa consă în repetarea unor sunete cu timbru apropiat: Toate pasarile dorm , Numai una n-are somn Onomatopeea este un cuvânt alcătuit pe modelul armoniilor imitative, prin care se imită sau sugerează sunete naturale. Tropotele de pe coridor i-au determinat să iasă din sala de şedinţe. Repetiţia constă în reluarea unui cuvânt sau a unei expresii în diferite poziţii ale enunţului. La rândul ei, poate apărea în forma de:     Anafora - care constă în repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în propoziţie şi a unor propoziţii în frază, pentru a accentua o anumită idee. Era casa pe care şi-o dorise din copilărie, casa pe care o visase de atâtea ori, casa pe care de atâtea ori o desenase, casa perfectă; casa pe care nu şi-o putea însă permite.     Epifora - care constă în reluarea unui cuvânt la sfârşitul unei propoziţii sau a unei propo

Genul liric Ex.: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii’’ de Lucian Blaga Specii ale genului liric: *Elegie-specie a genului liric cult, meditative, care e pătrunsă de o tristeţe, melancolie, jale, deznădejde printr-o filosofe profundă, intr-o atmosfera de adînci framintari existentiale(sin prezente metafore si simboluri.). Ex.: ,,Trecut-au anii’’ de Mihai Eminescu, ,,11 elegii’’ de Nichita Stanescu *Romanta- cantec specific doar românilor, trist,melancolic, sentimental. *Meditatie- specie a genului liric, cu caracter filosofic in care sint puse probleme , teme mari, legate de existenta omului: binele, raul, (societatea) trecerea timpului, conditia geniului, viata, nasterea, moartea- ca element al destinului. Ex.: ,,La steaua’’ de Mihai Eminescu, ,,De ce-as fi trist’’ de Tudor Arghezi *Satira- specie a genului liric in care sunt biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. Ex.: ,,Satira Duhului meu’’ de G.Alexandrescu; ,,O scrisoare pierduta’

Motivul literar const ă î ntr-un simbol, o idee, o imagine reluate sau subliniate cu insisten ţă ş i care contribuie la definirea mesajului unei opere. Motive flotante: carpe diem (traieste clipa), vanitas vanitatum (desertaciunea desertaciunilor), fortuna labilis (soarta schimbatoare), fugit irreparabile tempus (curgerea ireversibila a timpului), jertfa in numele creatiei, lumea ca teatru Obiecte: motive acvatice (izvorul, lacul, marea, ploaia, lacrima; apa vie/apa moart ă ; z ă pada), motivul focului, al pietrei (pre ţ ioase), motive vegetale (iarba; motive florale: floarea albastr ă , crinul, trandafirul…; arborele sacru: teiul, salc â mul, bradul, gorunul…); motive terestre (codrul, gr ă dina, muntele, dealul), motive astrale (steaua, luceaf ă rul, luna, soarele, norul); motivul obiectelor fermecate (palo ş ul fermecat, armura tat ă lui, oglinda, peria, basmaua…) obiecte simbolice ( cartea -simbol cultural, treapta -simbol ascensiv, oglinda -simbol al reflect ă rii

A o lua razna,  a avea ac de cojocul cuiva a calca ca pe ace a scapa ca prin urechile acului nici cat un varf de ac imbracat la patru ace a-si aduce aminte a aduce la cunostinta a aduce pe cineva la realitate a aduce vorba ce vant te aduce? a-si da aere a fi ceva in aer in aer liber a lua aer a fi in aer a ajunge cineva a-i ajunge cutitul la os a ajunge departe a ajunge de rasul lumii a ajunge pe drumuri cusut cu ata alba a avea zile albe a-i iesi peri albi negru pe alb noapte alba pana in panzele albe apa chioara a baga pe cineva la apa a da apa la moara a se duce pe apa sambetei a se face o apa si un pamant a fi numai o apa a-i lasa gura apa a lasa in apele lui a pescui in ape tulburi a scoate apa din piatra seaca a arde de dor a sari ca ars asa si asa asa ca asa-i cantecul asa si pe dincolo azi asa, miine asa cam asa atat e de mine atata paguba atat iti trebuie cu atat mai vartos nici atat a avea cautare a avea carlig

Nume Data nasterii Adresa Telefon Studii An - Institutia Activitati extrascolare An - Activitatea Performante   An - Calificare Pasiuni - - -

Proces verbal  al sedintei cenaclului "Mostenitorii",  Liceul Teoretic "Ion Creanga",  din 2 iunie, 2007     Prezenti     Absenti     Invitati Sedinta a fost prezidata de Ordinea de zi Organizarea concursului de creatie, dedicat ………………………………………… (se noteaza rezumativ  cele mai importante idei, propuneri din discutie, cu precizarea numelor vorbitoare)     Sedinta a hotarit : -sa se stabileasca termen de pregatore pt concurs 2 luni -sa participe la concurs toti doritorii Secretarul consiliului Semnatura

Tabelul integralelor functiilor elementare: Metoda integrarii prin parti : ∫udv = uv - ∫vdu ex: ∫(2x+1)sinxdx Notam: u = 2x+1 du = (2x+1)'dx = 2dx dv = sinx dx v = ∫dv = ∫sinx dx = - cosx + c Metoda substitutiei sau metoda schimbului de variabila: 1. Substituim radicalul cu t ; 2. Exprimam x prin t ; 3. Calculam dx ; (La integrala definita se calculeaza si limitele noi de integrare) 4. Inlocuim in integrala. Metoda coeficientilor nedeterminati: ∆>0   ∫(2x-1)dx/(x+2)(x+3);  A/(x+2) + B/(x+3) A(x+3)+B(x+2)=2x+1 (A+B)x-(3A+2B)=2x-1 ∆<0 1. Facem coeficientii sa fie 1; 2. Calculam diferentiala expresiei de jos si o organizam sus la numarator; 3. Despartim in 2 fractii si 2 integrale; 4. In prima integrala inlocuim diferentiala prin expresia obtinuta mai sus si obtinem formula de integrare n7; 5. In a 2-a integrala la numitor separam un patrat perfect si obtinem formula de integrare n10. Calcularea unor integrale din functii trigonometrice: ex: ∫dx/(sinx+3cosx+2) Formule

Tabelul derivatelor functiilor elementare:  Ecuatia tangentei la graficul functiei in punctu l M 0 (x 0 , y 0 ):   y-y 0 =m (x-x 0 ) ;   m=tg a= f'(x 0 ) ;  y 0 =f (x 0 ) ;   y= f (x 0 ) + f'(x 0 ) (x-x 0 ) . F(x)- primitiva pt f(x) pe intervalul I(a, b) daca:   1. F(x) derivabila pe I;  2. orice x apartine I, F'(x)=f(x).    Daca F(x) - primitiva pt f(x) pe I, atunci G(x)=F(x)+c, unde c - constanta arbitrara, este tot primitiva pentru f(x) pe I. F(x)= ∫f(x)dx  Tabloul de derivare al functiilor compuse:

Formule trigonometrice:        Sin = cateta opusa / ipotenuza Sin(-x)= - sinx Cos(-x)= cosx Tg(-x)= - tgx Ctg(-x)= - ctgx Sin(2 π+x)=sinx Cos( 2 π+x)=cosx Tg(π+x)=tgx Ctg(π+x)=ctgx Sin( π±x)= - + sinx Cos(3π/2±x)= ±sinx Tg(π/2+x)= - ctgx Ctg (-π/2+x)= - tgx Ctg(3π-x)= - ctgx Tg(5π/2+x)= - ctgx Sec x=1/cosx Sin(x + y)=sinxcosy + sinycosx Cos(x + y)=cosxcosy - sinxsiny Tg(x + y)=(tgx + tgy)/(1 – tgx* tgy) Sinx+siny=2sin[(x+y)/2] *cos[(x-y)/2] - suma in produs Cosx+cosy=2cos[(x-y)/2]*cos[(x+y)/2] - suma in produs Cosx-cosy=2sin[(x-y)/2]*sin[(x+y)/2] - suma in produs Sin(2x)=2sinxcosx - omogenizarea (1/2x) Cos(2x)=cos 2 x-sin 2 x - omogenizarea (1/2x) 2sinxcosy=sin(x-y)+sin(x+y) -produs in suma 2cosxcosy=cos(x-y)+cos(x+y) -produs in suma 2sinxsiny=cos(x-y)-cos(x+y) -produs in suma Tg(2x)=2tgx/(1-tg 2 x)   1+cos(2x)=2cos 2 x   1-cos(2x)=2sin 2 x   1+tg 2 x=1/cos 2 x   1+ctg 2 x=1/ sin 2 x Radiani Grade    Sin       Cos      Tg       Ctg               360

Maurits Cornelis Escher - a Dutch graphic artist known for his often mathematically inspired woodcuts, lithographs, and mezzotints. These feature impossible constructions, explorations of infinity, architecture, and tessellations. Some quotes by M.C. Escher " I believe that producing pictures, as I do, is almost solely a question of wanting so very much to do it well" " I could fill an entire second life with working on my prints" " At moments of great enthusiasm it seems to me that no one in the world has ever made something this beautiful and important" " The things I want to express are so beautiful and pure" Some Works by M.C. Escher   Still Life and Street - a woodcut printed in March, 1937. It was his first print of an impossible reality.  Drawing Hands - a lithograph printed in January 1948.   Sky and Water I - a woodcut print printed in June 1938. Ascending and Descending -

The prevailing types of theories attempting to account for the existence of humor include psychological theories, the vast majority of which consider humor-induced behavior to be very healthy; spiritual theories, which may, for instance, consider humor to be a "gift from God"; and theories which consider humor to be an unexplainable mystery, very much like a mystical experience. Humor can be verbal, visual, or physical. Nonverbal forms of communication - for example, music or art - can also be humorous. Root components being reflective of or imitative of reality surprise/misdirection, contradiction/paradox, ambiguity. "The following sentence is true." "The previous sentence is false." Methods hyperbole metaphor farce reframing timing Behavior, place and size Rowan Atkinson explains in his lecture in the documentary " Funny Business " that an object or a person can become funny in three different ways. They are: By behaving in an