De la 19

25.    Noţiunea de conştiinţă. Structura conştiinţei. Problema conştiinţei în filosofie şi psihologie. “constiinta” din lat =a cunoaste, a sti. ca notiune incepe a fi folosita doar in filosofia moderna in Descartesm, si anume de indoiala carteziana “cuget inseamna ca exist”. In continuare notiunea data a ft mult dezvoltata de catre filosofia clasica germana. Constiinta are o anumita structura: Senzatiile, Reprezentarile, Perceptiile, Gindirea, Intuitia, Memoria, Emotiile. Asertiunea “gindesc deci exist” la Descartes reprezinta propozitia liprita de orice dubiu. In timp ce la Augustin constiinta atesta certitudinea fiintei omenesti ca atare, aceasta functie afirmativa este limitata de Descartes la unica existenta a gindirii, inteleasa ca substanta care gindeste si care face abstractie de materie. In fenomenologia spiritului, Hegel a determinat parcursul prin intermediul caruia se elaboreaza continutul constiintei reale, pt a ajunge la nivelul de constientizare a subiectului absolut,

1.    Filosofia ca concepţie despre lume şi modalitate de gândire. Corelaţia dintre filosofie şi alte forme de cultură: mitologie, religie, ştiinţă. Filosofia şi ştiinţa economică. Filozofia este o concepție generalг despre lume și viațг: opinii, viziuni, cunostinte, aprecieri despre lume si sine, raport om-lume, norme comportament. structura Conceptului: cunostinte, aprecieri, convingeri, idealuri , scopuri. Mitologia (mituri, povestiri, poeme, credinte in eroi, zeitati), religia (bazate pe mituri insa e mai complex: credinta, dogme, ritualuri, organizatii), filosofia (totalitatea cunostintelor nereligioase, laice), Stiinta (studiul naturii prin observație și raționament) prezinta conceptii despre lume; Economia este o știință social care studiaza aspectul economic al lumii cu ajutorul metodelor stiintifice cantitative si calitative axindu-se pe producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii. Insa bazele acestei stiinte ca si a celorlalte stiinte au fost puse ma