Cooperative, intreprinderi municipale si de stat, organizatii necomerciale
1. Noţiunea şi esenţa
societăţii cooperatiste.
Societatea cooperatistă (cooperativa) este o persoană juridică formată de persoane fizice sau persoane
juridice, care depun într-un mod comun anumite valori patrimoniale, al cărei
scop constă în favorizarea şi garantarea intereselor economice ale membrilor
săi.
Conform art. 171,
Codul Civil al Republicii Moldova, nr. 1107/2002 prevede că cooperativa este asociaţia benevolă de
persoane fizice şi juridice, organizată pe principii corporative, în scopul
favorizării şi garantării, prin acţiunile comune ale membrilor săi, a
intereselor lor economice şi a altor interese legale.
Cooperativele sunt reglementate de: Codul Civil al
Republicii Moldova, nr. 1107/2002, art.171-178;
Legea cu privire la cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001; Legea
cu privire la cooperativele de producţie nr. 1007/2002.
Dispoziţiile art.171-178 din CC al RM, sunt considerate
dispoziţii speciale privind cooperativele, în raport cu dispoziţiile generale
privind persoana juridică, însă se aplică în măsura în care legile speciale nu
reglementează altfel. Exemplu poate servi dispoziţia art.171, potrivit căreia
membru al cooperativei pot fi atît persoanele fizice, cît şi persoanele
juridice. Legile speciale însă prevăd formarea cooperativei de producţie numai
de către persoane fizice, iar cooperativa de întreprinzător numai de către
persoane fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător.
În sensul legislaţiei în vigoare, adevăratele cooperative
sunt cele de întreprinzător, deoarece îşi propun ca scop realizarea de
economiii, obţinerea de profit şi, în genere, eficientizarea activităţii
membrilor săi. Cooperativa de producţie, în schimb, conform Legii nr.1007/200,
este similară unei societăţi comerciale, deoarece îşi propune ca scop obţinerea
profitului şi împărţirea acestuia între membrii săi.
2. Cooperativa de
întreprinzător
Definiţie. Cooperativa
de întreprinzător (CÎ) este o persoană juridică lucrativă,
fondată de cel puţin 5 persoane fizice şi/sau juridice, care au calitatea de
întreprinzător, în scopul de a activa în comun pentru eficientizarea propriei
activităţi, obţinerea de profit sau realizarea de economii.
Constituirea şi
funcţionarea cooperativei de întreprinzător este reglementată de CC al RM şi
Legea nr.73/2001.
CÎ are
următoarele caractere:
-
Este o
persoană juridică avînd scop lucrativ;
-
Se constituie
şi activează cu cel puţin 5 membri, care au calitatea de întreprinzător;
-
Răspunde,
pentru obligaţiile asumate, cu tot patrimoniul său (membrii cooperativei nu
răspund pentru obligaţiile ei);
-
Membrii ei
sunt de două categorii: membri care trebuie să deţină o cotă ordinară şi pot
deţine o cotă preferenţială; membrii asociaţi care deţin numai o cotă
preferenţială.
CÎ se pot fonda şi activa în toate ramurile
economiei naţionale. Ele pot să practice orice gen de activitate, cu excepţia
celor interzise care sunt monopol de stat. Dacă pentru desfăşurarea unui gen de
activitate, este necesară licenţa, cooperativa o va obţine pînă la începutul
activităţii.
Art. 4 din Legea privind cooperativa de întreprinzător nr.
73/2001, prevede că participarea la relaţiile economice cu cooperativa
presupune procurarea de către membrii cooperativei a producţiei (serviciilor
acesteia) sau livrarea (prestarea) către cooperativă de membrul acesteia a
producţiei (serviciilor sale).
Un principiu de bază ce stă la constituirea cooperativei de
întreprinzător este prevăzut în art. 6 din Legea privind cooperativa de
întreprinzător nr. 73/2001, conform căruia cooperativa este obligată să livreze
(presteze) cel puţin 50 la sută din volumul total al producţiei (serviciilor)
proprii membrilor săi şi/sau să procure (să beneficieze) de la membrii săi cel
puţin de 50 la sută din volumul total al producţiei procurate (serviciilor
primite) de către cooperativă.
Art. 7 din Legea nr. 73/2001 prevede în special:
cooperativele pot fi de prelucrare, de prestări servicii, inclusiv de
consultanţă, de economii şi de împrumut, de asigurare etc. Art.87 reglementează
particularităţile cooperativelor agricole de prestări servicii.
I. Constituirea
cooperativei. Cooperativa
de întreprinzător se constituie prin contract
de constituire şi statut. Cooperativa de întreprinzător se formează cu
respectarea formalităţilor şi regulilor generale pentru crearea unei societăţi
comerciale, dar prezintă unele reguli proprii. Aceste reguli specifice
cooperativei de întreprinzător se referă la numărul membrilor, obiectul
cooperativei de întreprinzător, capitalul social, aporturile membrilor,
statutul cooperativei de întreprinzător. Cooperativa de întreprinzător parcurge
următoarele etape de fondare: încheierea contractului constitutiv; transmiterea
cotelor de participare la capitalul social; convocarea adunării constitutive;
înregistrarea de stat a cooperativei.
Fondatorii. Persoanele care intenţionează să formeze o cooperativă de
întreprinzător vor elabora şi semna un contract de constituire, prin care se
angajează să îndeplinească anumite formalităţi în vederea fondării şi
înregistrării unei cooperative de întreprinzător.
Pot
avea calitatea de fondator al unei CÎ numai întreprinzătorii. Calitatea de
întreprinzător o au persoanele fizice care pot desfăşura o astfel de activitate
şi persoanele juridice cu scop lucrativ. Persoanele fizice care au dreptul să
desfăşoare activitate de întreprinzător sunt titularii patentei de întreprinzător,
fondatorii întreprinderilor individuale, fondatorii şi membrii gospodăriilor
ţărăneşti. Pewrsoanele juridice care se constiuie pentru a desfăşura activitate
de întreprinzător şi a obţine profit pentru participanţii la ele (fondatori,
asociaţi, membri, acţionar) sunt considerate persoane juridice cu scop lucrativ
avînd calitatea de întreprinzător.
Actele de constituire a cooperativei
Contractul de
constituire
trebuie să cuprindă menţiunile stipulate în art. 16 al Legii privind
cooperativa de întreprinzător nr. 73/2001. În contractul de constituire al
cooperativei, se stabilesc drepturile, obligaţiile şi răspunderea fondatorilor.
El trebuie să stipuleze: denumirea deplină şi prescurtată a cooperativei;
sediul; scopul;genurile principale de activitate; termenul de activitate;
datele de identificare ale fondatorilor; obiectul lor de activitate; calitatea
de membru sau membru asociat; mărimea capitalului social; numărul şi mărimea
cotelor în care este divizat; mărimea,forma şi termenul de vărsare a aportului
subscris de fiecare fondator; modul şi temenele de restituire a cheltuielilor
de constituire şi de înregistrare a cooperativei; data convocării în adunare
constitutivă; alte cauze necesare constituii şi înregistrării.
Denumirea deplină a cooperativei de întreprinzător va cuprinde sintagma
„cooperativa de întreprinzător”, precum şi cea prescurtată „C.I.”. Sediul
cooperativei se consideră sediul organului ei executiv.
Genurile de activitate ale cooperativei pot fi: de
prelucrare, de prestări de servicii, de economii şi împrumut, precum şi alte
tipuri de activitate. Genul de activitate trebuie să fie licit şi moral.
Termenul de activitate a cooperativei poate să fie unul
determinat sau nedeterminat.
Membrii cooperativei pot fi persoane fizice şi
juridice, cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini sau apatrizi cu
drept de reşedinţă în R.Moldova, cu capacitate de exerciţiu deplină, care
practică activitatea de întreprinzător. Persoanele juridice pot fi cu sediul în
Moldova sau în străinătate. Numărul membrilor fondatori ai cooperativei nu
poate fi mai puţin de 5 persoane. Calitatea de membru se obţine prin
participarea la constituirea cooperativei sau prin intrarea în cooperativă în
baza cererii solicitantului şi a deciziei respective a consiliului cooperativei.
În cadrul cooperativei pe lângă membri pot fi şi membri asociaţi, care nu sunt
obligaţi să participe la relaţiile economice cu cooperativa, dar în schimb sunt
obligaţi să achite cota preferenţială.
Capitalul social al cooperativei se formează din capitalul propriu
şi din capitalul împrumutat. Capitalul propriu al cooperativei se constituie
din capitalul social, capitalul suplimentar, rezervele cooperativei, profitul
nerepartizat, din subvenţii, donaţii, sponsorizări, precum şi din alte sume primite
cu titlul gratuit. Mărimea capitalului social al cooperativei trebuie să fie
egală cu valoarea cotelor, inclusiv a părţilor lor nevărsate ale tuturor
membrilor şi membrilor asociaţiei ai cooperativei.
Aporturile în capitalul social. Drept aporturi în capitalul
social pot servi mijloacele băneşti şi patrimoniul nebănesc (bunuri).
Aporturile nebăneşti pot fi transmise cooperativei cu titlul de proprietate sau
folosinţă. Valoarea de piaţă a aportului nebănesc transmis cooperativei, cu
titlu de folosinţă în contul cotei ordinare, se determină pornind de la mărimea
de piaţă a plăţii de arendă şi termenele de utilizare a acestui aport,
stabilite în contractul încheiat între membrul cooperativei şi cooperativă. Aporturile
în numerar trebuie vărsate pînă la înregistrarea de stat a cooperativei,
celelalte se transmit în cel mult un an.
Înregistrarea de
stat. Înregistrarea
de stat a CÎ se face în conformitate cu legea nr.73/2001, art.19 şi cu Legea
nr.220/2007 la Camera Înregistrării de Stat. Pentru înregistrare, preşedintele
cooperativei, în ermen de o lună de la data adunării de constituire, preznită
Camerei ÎS cererea, actele de constituire (contractul de constituire şi
statutul), procesul-verbal al adunării de constituire, documentul ce confirmă
sediul, extrasul din contul bancar provizoriu prin care se adevereşte depunerea
aportului în numerar al fondatorilor în contul cotelor iniţiale, bonul de plată
a taxei pentru înregistrarea de stat a cooperativei. După înregistrarea de stat
şi dobîndirea personalităţii juridice, cooperativa este în drept să
funcţionbeze.
II. Organizarea şi
funcţionarea CÎ presupune
analiza drepturilor şi obligaţiilor membrilor, structurii organelor şi
patrimoniului ei.
Membrii
cooperativei. De la data
înregistrării cooperativei fondatorii dobîndesc calitatea de membru sau de
membru asociat. După înregistrare, pot fi primiţi şi alţi întreprinzători în
calitate de membru sau membru asociat, cu condiţia depunerii aporturilor în
modul stabilit de statutul cooperativei. Legea nr.73/2001 prevede drepturi şi
obligaţii distincte pentru fiecare categorie de membri.
Membru
al cooperativei de întreprinzător este întreprinzătorul care deţine o cotă
ordinară şi care poate deţine şi o cotă preferenţială. Calitatea de membru
poate fi atribuită întreprinzătorilor persoane fizice înregistraţi în Republica
Moldova şi persoanelor juridice cu sediu în RM sau în străinătate. Persoana
care doreşte să devină membru depune la consiliul cooperativei o cerere, în
care menţionează că acceptă scopul, statutul şi regulamentul cooperativei,
precum şi obligaţia de a efectua integral aporturile în contul cotelor sale –
cota iniţială şi cotele suplimentare – iar, dacă statutul prevede, şi plata
unei taxe de intrare.
Examinarea
cererii de primire în cooperativă ţine de competenţa cosiliului. Dacă
silicitantul îndeplineşte toate condiţiile stabilite de lege şi de statutul
cooperativei, consiliul va decide primirea lui în cooperativă.
Cererea
de obţinere a calităţii de membru al cooperativei poate fi respinsă dacă
solicitantul nu întruneşte condiţiile stabilite de lege şi statut, dacă,
anterior, a fost exclus din cooperativă sau dacă acesta nu dispune de
capacităţile necesare pentru a livra producţie, a presta servicii sau a cumpăra
producţia unui număr mai mare de ,membri.
Decizia
consiliului cooperativei privind respingerea cererii se aduce la cunoştinţă
solicitantului în 15 zile de la data adoptării şi poate fi contestată de
adunarea generală, a cărei hotărîre este definitivă.
Drepturile
membrilor cooperativei
Membrii cooperativei dispun de următoarele
drepturi:
-
să participe la adunarea generală, să aleagă şi să fie aleşi în
organele cooperativei;
-
să aibă acces la informaţiile privind activitatea cooperativei
prevăzute de lege sau statutul cooperativei;
-
să beneficieze de rabaturi (adaosuri) cooperatiste, precum şi,
după caz, de cote bonus şi de dobândă la împrumutul acordat de către ei
cooperativei;
-
să procure, în mod preferenţial, cotele ordinare (părţile
acestora) care se cesionează, dacă acest privilegiu este prevăzut de statutul
cooperativei;
-
să înstrăineze, să gajeze, să lase prin testament cota lor
ordinară (o parte a acesteia), precum şi să iasă din cooperativă la expirarea
anului financiar, în modul stabilit de actele legislative, de statutul şi
regulamentele respective ale cooperativei;
-
să transforme, cu acordul consiliului cooperativei, cota ordinară
(o parte a acesteia) în cotă preferenţială sau în împrumut acordat
cooperativei;
-
să transforme, cu acordul consiliului cooperativei, cota
preferenţială (o parte a acesteia) sau împrumutul acordat cooperativei în cota
lor suplimentară;
-
să întreprindă alte acţiuni neinterzise de actele legislative sau
statutul cooperativei.
Obligaţiile
membrilor cooperativei
Membrul
cooperativei este obligat:
-
să efectuieze
integral aporturile în contul cotei sale iniţiale şi al cotelor suplimentare în
modul stabilit de lege şi statut;
-
să participe la relaţiile economice cu
cooperativa în modul stabilit de lege, statut şi de contractul încheiat cu
cooperativa;
-
Să informeze
cooperativa despre orice modificare a datelor de identificare;
-
Să execute
hotărîrile adunării generale şi să respecte dispoziţiile statutului şi ale
regulamentelor cooperativei.
Răspunderea
membrilor cooperativei.membrul
cooperativei nu răspunde pentru obligaţiile acesteia. El suportă riscul
activităţii ineficiente a cooperativei în limita valorii cotei ordinare şi
preferenţiale, inclusiv cu partea nevărsată. Membrul cooperativei răspunde
pentru prejudiciul cauzat cooperativei dacă nu respectă obligaţiile asumate
faţă de ea. Legea stabileşte: Daunele cauzate cooperativei din vina unui membru
al ei pot fi reparate prin reducerea cotei ordinare şi/sau preferenţiale a
acestui membru.
Încetarea
calităţii de membru al cooperativei.
Calitatea de membru al cooperativei încetează dacă membrul şi-a înstrăinat
cota, s-a retras ori a fost exclus din cooperativă. De asemenea, calitatea de
membru încetează dacă membrul persoană juridică s-a reorganizat ori
s-alichidat, iar membrul persoană fizică a decedat. (Legea nr.73/2001, art.29,
art.48)
Cesiunea şi transmiterea părţilor
sociale
Membrul cooperativei este în drept să vândă sau să
cesioneze cota sa ordinară sau preferenţială altui membru sau unui membru
asociat al cooperativei în modul stabilit de legislaţie sau statutul
cooperativei. Cesiunea cotei ordinare unui terţ se admite doar cu acordul
consiliului cooperativei care trebuie să fie dată în termen de o lună de la
data depunerii concomitente a cererii de cesiune sau a cererii de procurare de
către un terţ a acestei cote. În cazul dat, membrii cooperativei au dreptul de
preemţiune asupra cotei care se cesionează, dacă statutul nu prevede altfel.
Cesiunea cotei preferenţiale nu necesită acordul consiliului cooperativei.
Ieşirea din
cooperativă. Art. 29 al Legii privind cooperativele de întreprinzător
nr. 73/2001 prevede dreptul membrului de a ieşi din cooperativă. Retragerea din
cooperativă se efectuează în baza depunerii cererii către consiliul
cooperativei, care o va examina în termen de o lună de zile de la data
depunerii. În decizia consiliului se vor indica obligaţiile patrimoniale
reciproce ale membrilor cooperativei şi ale cooperativei legate de restituirea
valorii cotei, precum şi termenele executării acestora. Din momentul depunerii
cererii, membrul cooperativei pierde dreptul de a fi membru al consiliului, al
comisiei de revizie sau preşedinte al cooperativei. Dacă cererea de ieşire din
cooperativă este depusă cu, cel puţin, 3 luni până la expirarea anului
financiar curent, membrul cooperativei pierde calitatea de membru din prima zi
a anului financiar următor.
Excluderea din
cooperativă. Excluderea unui membru din
cooperativă se efectuează prin decizia consiliului acesteia. Această atribuţie
poate fi atribuită şi adunării generale, dacă consiliul nu este constituit şi
acest fapt este prevăzut în statutul cooperativei. Membrii consiliului, ai
comisiei de revizie, ai comisiei de arbitraj şi preşedintele cooperativei pot
fi excluşi din cooperativă numai prin hotărârea adunării generale. Art. 30 din
Legea privind cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001 prevede următoarele
temeiuri de excludere, şi anume: persoana n-a avut dreptul să fie membru al
cooperativei, adică nu corespunde cerinţelor prevăzute; n-a preluat în decursul
a 12 luni consecutive relaţiile economice cu cooperativa, după ce i-a fost
suspendat dreptul de vot al membrului; comite încălcări în continuu după
expirarea termenului rezonabil stabilit de consiliul cooperativei pentru
înlăturarea acestora, fiind avertizat în scris de către consiliu cooperativei
despre executarea sau neexecutarea necorespunzătoare a obligaţiilor sale; este
concomitent şi membru al altei cooperative de profil similar, dacă, conform
statutului, aceasta contravine intereselor cooperativei.
Transmiterea
cotei pe cale succesorală
Moştenitorul cotei membrului decedat al cooperativei poate
să obţină calitatea de membru, dacă acest fapt a fost prevăzut în statutul
cooperativei şi dacă în termen de 3 luni de la primirea certificatului privind
dreptul de moştenire a depus cererea de intrare în cooperativă cu prezentarea
probelor documentare referitoare la moştenirea cotei decedatului. Moştenitorul
devine membru al cooperativei de la data decesului fostului membru al acesteia.
Membrii
asociaţi. Membru asociat al CÎ
este întreprinzătorul care deţine numai o cotă preferenţială. Întreprinzătorii
pot deveni membri asociaţi dacă au semnat un contract în acest sens cu
cooperativa şi au vărsat aporturile prevăzute de statut. (Legea nr.73/2001,
art.34)
Obligaţiile şi
răspunderea membrului asociat. Membrul
asociat este obligat să informeze cooperativa despre modificarea datelor de
identificare, ca el să-l poată informa despre acţiunile sale. O deosebire
importantă dintre membru şi membrul asociat constă în faptul că membrul asociat
nu este obligat să participe la relaţiile economice cu cooperativa şi nici la acoperirea
pierderilor ei. Membrul asociat nu răspunde pentru obligaţiile cooperativei,
suportînd riscul pentru aceste obligaţii doar ăn limetele cotei sale
preferenţiale.
Încetarea
calităţii de membru asociat. Calitatea de
membru asociat încetează dacă membrul persoană juridică se reorganizează ori se
lichidează, iar membrul persoană fizică decedează. În caz de încetare a
contractului dintre cooperativă şi membrul său asociat, acesta are dreptul să i
se restituie valoarea cotei sale preferenţiale şi să i se plătească dividendele
declarate şi neachitate.
Organele de conducere. Organizarea şi funcţionarea
constituie o altă particularitate a cooperativei de întreprinzător. Organele
cooperativei de întreprinzător sunt următoarele: adunarea generală, consiliul,
preşedintele cooperativei şi comisia de revizie. Adunarea generală este organul
de eliberare şi de decizie a cooperativei de întreprinzător. Ea exprimă voinţa
socială şi ia hotărâri în problemele esenţiale ale activităţii cooperativei de
întreprinzător.
Adunarea generală a membrilor cooperativei de
întreprinzător poate fi ordinară şi extraordinară. Adunările generale ordinare
se întrunesc, cel puţin, o dată pe an, de obicei la sfârşitul anului financiar,
iar cea extraordinară – după necesitate.
III.
Încetarea activităţii cooperativei. CÎ încetează de a funcţiona prin
reorganizare şi lichidare.
Reorganizarea
cooperativei.
Cooperativa se reorganizează prin fuziune, dezmembrare şi/sau transformare.
Reorganizarea se efectuează cu respectarea dispoziţiilor art.83-85 din CC al RM
şi art.83 din Legea nr.73/2001.
Cooperativa poate fuziona numai cu
cooperative. În caz de dezmembrare, cooperative se poate diviza ori din ea se
pot separa alte forme de persoane juridice cu scop lucrative care vor desfăşura
aceeaşi activitate ca şi ea. Membrul cooperative sau membrul ei asociat, dacă a votat
împotriva hotărîrii de reorganizare, este în drept să se retragă din
cooperativă pînă la înregistrarea reorganizării.
Dizolvarea şi
lichidarea CÎ
(art.86-101 CC al RM; art.84-86 din Legea nr.73/2001)
3. Cooperativa de
producţie (Legea cu privire la cooperativele de
producţie nr. 1007/2002)
Cooperativa de
producţie (CP)
este o întreprindere de drept privat cu statut de persoană juridică lucrativă,
înfiinţată de 5 sau mai multe persoane fizice pentru a desfăşura în comun
activitate de producţie şi altă activitate economică, bazată preponderent pe
munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la
capitalul său.
Conform art. 1 al Legii cu privire la cooperativa de
producţie nr. 1007/2002, cooperativa de producţie este o întreprindere
înfiinţată de către 5 sau mai multe persoane, în scopul desfăşurării în comun a
activităţii de producţie şi alte activităţi economice, bazate preponderent pe
munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la
capitalul acesteia, denumite în continuare cotă de participare.
Cooperativa de producţie are următoarele caractere
juridice:
-
Este o persoană juridică cu scop lucrativ;
-
Are cel puţin 5 membri persoane fizice;
-
Răspunde cu întreg patrimoniul său pentru obligaţiile asumate
(membrii răspund pentru obligaţiile cooperativei dacă statutul nu prevede
altfel);
-
Are un capital social valabil, divizat în cote de participare
(fiecare membru are o singură cotă de participare).
Fondatorii CP.
Fondatori ai cooperativei de producţie pot fi numai
persoane fizice. Numărul maxim al fondatorilor nu este limitat. Cooperativa de
producţie poate fi constituită de către persoane fizice care au atins vârsta de
16 ani, dar în număr nu mai mic de 5. Constituirea cooperativei are loc de
către adunarea constitutivă. Adunarea de constituire are următoarele
împuterniciri: alege organele de conducere a cooperativei; desemnează persoana
care va îndeplini formalităţile înregistrării de stat a cooperativei, precum
soluţionează şi alte probleme ce ţin de constituirea şi începutul activităţii
cooperativei.
Hotărârile în cadrul adunării constitutive se iau cu votul
a 2/3 din numărul total de fondatori. La adunarea constitutivă fiecare fondator
are dreptul la un singur vot. Desfăşurarea adunării constitutive se notifică
într-un proces-verbal, care este semnat de către preşedintele şi secretarul
adunării.
Conform art. 9 al Legii cu privire la cooperativa de producţie
nr. 1007/2002 şi art. 171 al Codului civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002,
cooperativa dispune de un sigur act de constituire care este statutul.
Statutul cooperativei de producţie trebuie să conţină următoarele clauze:
-
denumirea şi sediul cooperativei;
-
scopul şi obiectul cooperativei;
-
condiţiile şi modul de primire în cooperativă şi de excludere din
cooperativă, precum şi temeiurile şi procedura de excludere;
-
modul de participare prin munca personală a membrilor cooperativei
la activitatea acesteia;
-
modul de retribuire a muncii membrilor cooperativei;
-
mărimea minimă a cotei de participare, condiţiile şi termenele de
depunere a aporturilor în contul acesteia, responsabilitatea pentru încălcarea
obligaţiilor privind depunerea acestora, precum şi modul de evaluare a
activităţii lor în natură în contul cotei;
-
aporturile membrilor cooperativei în capitalul social, modul şi
termenele de depunere a acestora;
-
modul de reprezentare a cooperativei;
-
modul de înstrăinare a cotei de participare;
-
competenţa adunării generale şi modul de convocare a acesteia,
cvorumul şi alte condiţii de validitate a hotărârilor adunării;
-
competenţa, componenţa, modul de alegere şi funcţionare a
consiliului cooperativei, comisiei de revizie, preşedintelui cooperativei şi
altor organe de conducere ale cooperativei;
-
modul de formare a capitalului social şi a rezervelor
cooperativei;
-
modul de distribuire a profitului net între membrii cooperativei;
-
modul de acoperire a pierderilor de bilanţ ale cooperativei;
-
lista întreprinderilor afiliate, filialelor şi a reprezentanţilor
cooperativei;
-
modul de reorganizare şi lichidare a cooperativelor.
În statut pot fi prevăzute şi alte clauze, care nu
contravin legislaţiei în vigoare. O condiţie obligatorie pentru crearea
cooperativei de producţie este formarea capitalului cooperativei. Capitalul
social al cooperativei este format din aporturile aduse de către membrii
cooperativei. În calitate de contribuţie pot servi mijloacele băneşti şi
bunurile. Aportul în natură în contul cotei de participare poate fi transmis
cooperativei cu titlu de proprietate sau cu titlu de folosinţă. Contribuţiile
în contul cotei de participare pot fi făcute în rate, în termenul stabilit de
statutul cooperativei, care nu poate depăşi un an de zile. Fiecare dintre
aceste rate va fi cel puţin de 25% din mărimea cotei de participare.
Membrii cooperativei de producţie dispun
de următoarele drepturi:
-
să participe la conducerea societăţii, la adunările generale, să
aleagă şi să fie aleşi în organele cooperativei;
-
să participe cu munca proprie la activitatea cooperativei;
-
să facă propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii cooperativei;
-
să ceară convocarea adunării generale extraordinare sau a şedinţei
consiliului cooperativei;
-
să beneficieze de plăţi din profitul net al cooperativei;
-
să beneficieze de facilităţi şi avantaje prevăzute pentru membrii
cooperativei;
-
să înstrăineze, să gajeze, să lase prin testament cota sa de
participare;
-
să aibă acces la orice informaţie privind activitatea
cooperativei;
-
să se retragă liber din cooperativă;
-
să primească valoarea de participare, precum şi alte plăţi
prevăzute de statut;
-
să primească, în caz de lichidare a cooperativei, o parte din
patrimoniul rămas după satisfacerea pretenţiilor creditorilor;
Membrii cooperativei pot dispune şi de alte drepturi, care
nu contravin legislaţiei în vigoare şi sunt prevăzute în statutul cooperativei.
Paralel cu drepturile indicate mai
sus, membrii cooperativei dispun de un şir de obligaţii:
-
să depună taxa de intrare şi cota de participare în termenele şi
mărimile prevăzute de statut;
-
să informeze cooperativa despre orice modificare a datelor
personale, introduse în statutul cooperativei;
-
să poarte răspundere materială în conformitate cu legislaţia
muncii;
-
să respecte alte prevederi ale legislaţiei, statutului şi
regulamentelor cooperativei, precum şi să execute hotărârile organelor ei.
În statutul cooperativei pot fi prevăzute şi alte obligaţii
ale membrilor cooperativei de producţie.
La fel ca şi societăţile comerciale, cooperativa dispune de
organe cu ajutorul cărora îşi desfăşoară activitatea. În conformitate cu art.
10 al Legii cu privire la cooperativa de producţie nr. 1007/2002, organele
de conducere ale cooperativei sunt:
-
adunarea generală a membrilor cooperativei;
-
consiliul de observatori al cooperativei;
-
comitetul de conducere al cooperativei;
-
comisia de revizie a cooperativei.
Adunarea generală este organul suprem al
cooperativei şi este formată din membrii cooperativei. Adunarea generală poate
fi ordinară şi extraordinară. Adunarea generală ordinară se
convoacă de preşedintele cooperativei la decizia consiliului cooperativei şi se
desfăşoară în termenul stabilit de statutul cooperativei, însă nu mai târziu de
2 luni după expirarea exerciţiului financiar.
Adunarea generală extraordinară se convoacă de către
preşedintele cooperativei în baza hotărârii adunării generale sau la decizia
consiliului cooperativei: din iniţiativa consiliului sau la cererea comisiei de
revizie, sau la cererea membrilor ce constituie cel puţin 25% din numărul total
de membri ai cooperativei. Preşedintele cooperativei este obligat cel târziu cu
15 zile înainte de desfăşurarea adunării să informeze în scris membrii
cooperativei despre convocarea adunării şi să plaseze anunţuri în oficiile
cooperativei sau în alte locuri indicate în statutul cooperativei. Înştiinţarea
trebuie să conţină: data, timpul, locul desfăşurării şi ordinea de zi.
Şedinţele adunării generale sunt deliberative, dacă la ele sunt prezenţi mai
mult de 50% din numărul total al membrilor cooperativei.
Consiliul cooperativei
Dacă numărul membrilor cooperativei depăşeşte 50 de
persoane, în cadrul cooperativei obligatoriu se constituie consiliul
cooperativei. Consiliul cooperativei se alege de către adunarea generală pe un
termen de până la 3 ani, fiind format din cel puţin 3 persoane.
Consiliul cooperativei are următoarele
împuterniciri:
-
adoptă decizii privind convocarea adunării generale;
-
adoptă decizii privind admiterea noilor membri;
-
aprobă valoarea de piaţă a aporturilor în natură aduse de către
membri;
-
aprobă normativele de retribuire a muncii în cooperativă;
-
prezintă adunării generale propuneri privind aderarea la uniunile
de cooperative sau retragerea din ele;
-
prezintă adunării generale avizul despre raportul financiar anual
al cooperativei.
În statutul cooperativei pot fi prevăzute şi alte atribuţii
ale consiliului care nu contravin legii. El îşi exercită atribuţiile sale în
perioada dintre şedinţele adunării generale a cooperativei şi este responsabil
în faţa adunării generale.
Preşedintele cooperativei
Administrarea curentă a cooperativei se efectuează de către
preşedintele cooperativei. Preşedintele cooperativei se alege de către adunarea
generală pe un termen de 4 ani. În competenţa sa intră rezolvarea
următoarelor probleme:
-
asigurarea îndeplinirii hotărârilor adunării generale;
-
asigurarea ţinerii evidenţii contabile a activităţii cooperativei;
-
încheierea şi rezilierea contractelor individuale de muncă cu
membrii şi salariaţii cooperativei;
-
reprezentarea cooperativei în relaţiile cu terţele persoane.
Preşedintele cooperativei este responsabil în faţa
consiliului cooperativei şi nu poate fi membru al consiliului cooperativei.
Comisia de revizie
Controlul asupra activităţii economico-financiare a
cooperativei de producţie se efectuează de către comisia de revizie. Comisia de
revizie se creează din cel puţin 3 persoane. Membri ai comisiei de revizie pot
fi atât membrii cooperativei, cât şi persoanele terţe. Ei se aleg pe un termen
de până la 3 ani. Comisia de revizie este în drept se efectueze atât controale
ordinare (anuale) ale activităţii cooperativei, cât şi extraordinare.
Controalele extraordinare pot fi efectuate din iniţiativa proprie a comisiei,
la decizia adunării generale sau a consiliului, sau la cererea a cel puţin 10%
din numărul total de membri. Preşedintele cooperativei este obligat să prezinte
comisiei de revizie toate materialele legate de activitatea
economico-financiară a cooperativei, de asemenea să dea explicaţii verbale şi
în scris privind activitatea cooperativei. În urma controlului efectuat,
comisia de revizie întocmeşte un raport pe care îl prezintă adunării generale.
Funcţiile comisiei de revizie, în baza hotărârii adunării
generale, pot fi transmise unei companii de audit. La fel ca şi societăţile
comerciale, cooperativa poate fi supusă reorganizării prin fuziune, dezmembrare
sau transformare. În baza hotărârii adunării generale sau instanţei de
judecată, cooperativa poate fi lichidată sau supusă procedurii
insolvabilităţii.
Din Cod civil RM:
COOPERATIVELE
Articolul 171. Dispoziţii generale cu privire la cooperative
(1) Cooperativă este asociaţia benevolă de persoane fizice şi juridice, organizată pe principii corporative în scopul favorizării şi garantării, prin acţiunile comune ale membrilor săi, a intereselor lor economice şi a altor interese legale. (2) Cooperativa nu poate avea mai puţin de 5 membri. Calitatea de membru de cooperativă o poate avea persoana fizică de la vîrsta de 16 ani şi persoana juridică. (3) Membrul cooperativei suportă riscul ce rezultă din activitatea acesteia în limita participaţiunii deţinute în patrimoniul ei, inclusiv partea nevărsată. (4) Denumirea cooperativei trebuie să conţină cuvîntul “cooperativă” şi să indice în limba de stat scopul principal al activităţii sale. (5) Particularităţile şi statutul juridic al diferitelor tipuri de cooperative, precum şi drepturile şi obligaţiile membrilor lor se stabilesc de prezentul cod şi de alte legi. Articolul 172. Statutul cooperativei (1) În statutul cooperativei trebuie să se indice: a) denumirea; b) obiectul de activitate şi scopul; c) sediul; d) aporturile membrilor în capitalul social, modul şi termenul de vărsare a acestora; e) prestaţia în bani sau în alte bunuri la care pot fi obligaţi membrii, precum şi natura şi valoarea acestor prestaţii; f) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere ale cooperativei; g) modul de reprezentare; h) regulile de convocare a adunării generale a membrilor; i) filialele şi reprezentanţele societăţii; j) alte date stabilite de lege. (2) Nu sînt valabile, decît în cazul includerii în statut, dispoziţiile cu privire la: a) aporturile în natură, obiectul acestora şi preţul pentru care sînt acceptate, precum şi membrul care le face; b) răspunderea individuală a membrilor; c) derogările de la lege privind intrarea în cooperativă, retragerea şi excluderea membrului; d) întinderea şi restricţiile dreptului de vot al membrului; e) calculul şi destinaţia excedentului activ al exerciţiului financiar şi în cazul lichidării; f) cota în a cărei limită unii membri pot participa la capitalul social. (3) Statutul poate prevedea şi alte clauze ce nu contravin legii. (4) Statutul se întocmeşte în limba de stat şi se semnează de către toţi membrii fondatori. Articolul 173. Înregistrarea cooperativei Înregistrarea de stat a cooperativelor se efectuează în modul stabilit pentru societăţile comerciale. Articolul 174. Capitalul social al cooperativei (1) Cooperativa are un capital social variabil. El reprezintă suma tuturor participaţiunilor membrilor cooperativei în conformitate cu statutul ei. (2) Pînă la înregistrarea cooperativei, membrul este obligat să depună integral participaţiunea sa dacă legea sau statutul cooperativei nu prevede altfel. (3) Membrii cooperativei sînt obligaţi ca, în termen de 2 luni după aprobarea bilanţului contabil anual, să recupereze, prin contribuţii suplimentare, pierderile cooperativei. În cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, cooperativa poate fi desfiinţată prin hotărîre judecătorească, la cererea creditorilor. Membrii cooperativei poartă răspundere subsidiară solidară pentru obligaţiile ei în limitele părţii netransmise a contribuţiei suplimentare a fiecărui membru. (4) Patrimoniul rămas după lichidarea cooperativei se repartizează între membrii acesteia în conformitate cu statutul ei. Articolul 175. Conducerea cooperativei (1) Organul suprem de conducere al cooperativei este adunarea generală a membrilor ei. În cooperativa cu peste 50 de membri poate fi creat un consiliu de observatori, care va exercita controlul asupra activităţii organelor ei executive. Membrii consiliului de observatori nu au dreptul să activeze în numele cooperativei. (2) Organele executive ale cooperativei – consiliul de administraţie şi preşedintele cooperativei – exercită administrarea curentă şi se subordonează consiliului de observatori şi adunării generale. (3) Preşedinte al cooperativei, membri ai consiliului de observatori şi ai consiliului de administraţie pot fi doar membrii cooperativei. Aceeaşi persoană nu poate fi concomitent membru al consiliului de observatori şi al consiliului de administraţie sau preşedinte al cooperativei. (4) Competenţa organelor de conducere ale cooperativei şi modul de emitere a deciziilor se stabilesc de lege şi de statutul cooperativei. (5) De competenţa exclusivă a adunării generale ţin: a) modificarea statutului; b) formarea consiliului de observatori şi ridicarea împuternicirilor membrilor lui, atribuirea şi ridicarea împuternicirilor organelor executive ale cooperativei, dacă acest drept nu este atribuit prin statut consiliului de observatori; c) aprobarea dărilor de seamă anuale şi a bilanţului contabil anual, repartizarea pierderilor; d) deciderea asupra reorganizării şi lichidării cooperativei. (6) Prin legislaţia cu privire la cooperative şi prin statutul cooperativei, competenţei exclusive a adunării generale pot fi atribuite şi alte chestiuni. Problemele a căror soluţionare intră în competenţa exclusivă a adunării generale sau a consiliului de observatori nu pot fi date în competenţa organelor executive ale cooperativei. (7) Membrul cooperativei are dreptul la un singur vot în adunarea generală. Articolul 176. Dobîndirea calităţii de membru (1) Cooperativa poate primi oricînd noi membri. (2) Statutul cooperativei poate stabili unele condiţii particulare la admiterea a noi membri. Articolul 177. Încetarea calităţii de membru al cooperativei şi restituirea participaţiunii (1) Calitatea de membru al cooperativei încetează prin retragere, excludere, deces sau lichidare. (2) Membrul are dreptul să se retragă din cooperativă pînă la adoptarea deciziei de dizolvare. (3) Membrului care se retrage din cooperativă i se compensează valoarea participaţiunii sau i se transmite patrimoniu corespunzător participaţiunii sale. Calculele se efectuează conform bilanţului de la data retragerii, iar dacă retragerea are loc pe parcursul exerciţiului financiar, restituirea se face conform ultimului bilanţ. (4) Membrul cooperativei poate, dacă statutul nu prevede altfel, să înstrăineze oricînd participaţiunea sa către un alt membru sau un terţ care urmează să devină membru, retrăgîndu-se astfel din cooperativă fără a cere partea sa din patrimoniu. (5) Membrul cooperativei poate fi exclus prin hotărîre a adunării generale în cazul neexecutării sau al executării neconforme a obligaţiilor atribuite prin statutul cooperativei, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege sau de statutul cooperativei. Membrul exclus din cooperativă are dreptul la restituirea participaţiunii în conformitate cu alin.(3). (6) Participaţiunea se transmite prin succesiune dacă statutul cooperativei nu prevede altfel. În cazul în care nu pot deveni membri ai cooperativei, succesorilor li se achită valoarea participaţiunii. (7) Urmărirea participaţiunii pentru datorii personale se permite doar în cazul insuficienţei unui alt patrimoniu al membrului cooperativei pentru achitarea lor în modul prevăzut de lege sau de statutul cooperativei. Articolul 178. Reorganizarea şi lichidarea cooperativei Cooperativa se reorganizează şi lichidează în modul stabilit pentru societatea comercială.ÎNTREPRINDERILE DE STAT ŞI ÎNTREPRINDERILE
MUNICIPALE
MUNICIPALE
municipale
(1) Întreprinderile de stat se fondează şi se dotează de către Guvern sau de alte organe abilitate prin lege.
(2) Întreprinderile municipale se fondează şi se dotează de către autorităţile administraţiei publice locale.
(3) Întreprinderile de stat şi întreprinderile municipale sînt persoane juridice şi răspund pentru obligaţii cu tot patrimoniul lor.
(4) Statul şi unităţile administrativ-teritoriale nu poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderilor de stat şi ale întreprinderilor municipale. Aceste întreprinderi nu poartă răspundere pentru obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale.
(5) Particularităţile fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderilor de stat şi întreprinderilor municipale se reglementează de prezentul cod, de legislaţia cu privire la întreprinderile de stat şi la întreprinderile municipale, cu privire la administraţia publică locală, de alte acte normative, precum şi de statutele-model ale acestor întreprinderi.
ORGANIZAŢIILE NECOMERCIALE
necomerciale
(1) Organizaţie necomercială este persoana juridică al cărei scop este altul decît obţinerea de venit.
(2) Organizaţii necomerciale sînt:
a) asociaţia;
b) fundaţia;
c) instituţia.
Articolul 181. Asociaţia
(1) Asociaţie este organizaţia necomercială constituită benevol de persoane fizice şi juridice asociate, în modul prevăzut de lege, prin comunitate de interese, care nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri, pentru satisfacerea unor necesităţi nemateriale.
(2) Asociaţia poate avea forma de asociaţie obştească, asociaţie religioasă, partid sau de altă organizaţie social-politică, de sindicat, uniune de persoane juridice, de patronat, alte forme în condiţiile legii.
(3) În asociaţie, calitatea de membru se consemnează.
(4) Patrimoniul transmis asociaţiei de către fondatori (asociaţi) este proprietatea ei. Asociaţia utilizează acest patrimoniu în scopurile stabilite în statut.
(5) Membrii nu-şi păstrează drepturile asupra patrimoniului transmis asociaţiei în proprietate, nici asupra cotizaţiilor de membru. Ei nu răspund pentru obligaţiile asociaţiei, iar aceasta nu răspunde pentru obligaţiile membrilor săi.
(6) Particularităţile constituirii, ale activităţii, statutul juridic al diferitelor tipuri de asociaţii se stabilesc prin lege.
Articolul 182. Fundaţia
(1) Fundaţie este organizaţia necomercială, fără membri, înfiinţată de una sau mai multe persoane fizice şi juridice, dotată cu patrimoniu distinct şi separat de cel al fondatorilor, destinat atingerii scopurilor necomerciale prevăzute în actul de constituire.
(2) Fundaţia poate fi constituită şi prin testament.
Articolul 183. Instituţia
(1) Instituţie este organizaţia necomercială constituită de fondator (fondatori) pentru exercitarea unor funcţii de administrare, sociale, culturale, de învăţămînt şi altor funcţii cu caracter necomercial, finanţată parţial sau integral de acesta (aceştia).
(2) Patrimoniul se consideră transmis de fondator instituţiei cu drept de proprietate dacă actul de constituire nu prevede altfel.
(3) Pot avea calitate de fondator persoanele fizice şi cele juridice, inclusiv persoanele juridice de drept public.
(4) Fondatorul răspunde pentru obligaţiile instituţiei în măsura în care patrimoniul acesteia nu este suficient pentru stingerea lor.
(5) Instituţia poate fi publică sau privată.
Articolul 184. Instituţia publică
(1) Instituţia publică se constituie în baza unui act emis de autoritatea publică şi este finanţată, integral sau parţial, de la bugetul acesteia din urmă.
(2) Instituţia publică nu este în drept să instituie alte persoane juridice, cu excepţia uniunii de persoane juridice.
Articolul 185. Instituţia privată
(1) Instituţia privată se constituie în baza hotărîrii persoanei fizice sau juridice de drept privat, care o dotează potrivit scopului preconizat.
(2) Hotărîrea de constituire a instituţiei private se autentifică notarial.
Articolul 186. Statutul organizaţiei necomerciale
(1) Organizaţia necomercială acţionează în bază de statut dacă legea nu prevede altfel.
(2) Statutul trebuie să fie semnat de toţi fondatorii dacă legea nu prevede altfel.
(3) În statutul organizaţiei necomerciale trebuie să se indice:
a) denumirea;
b) scopul şi obiectul de activitate;
c) sediul;
d) numele, domiciliul, data naşterii, cetăţenia şi alte date din actele de identitate ale fondatorilor;
e) condiţiile şi modul de admitere în organizaţia necomercială, modul de retragere şi de excludere a membrilor (pentru asociaţii);
f) modul de formare a patrimoniului, contribuţiile fondatorilor şi cotizaţiile periodice ale membrilor;
g) modul de desemnare şi de revocare a membrilor organelor;
h) modul de constituire şi de lichidare a filialelor;
i) modul şi condiţiile de reorganizare;
j) modul de lichidare a organizaţiei;
k) alte date stabilite de lege pentru tipul respectiv de organizaţie necomercială.
(4) Statutul poate prevedea şi alte clauze care nu contravin legii.
Articolul 187. Genurile de activitate ale organizaţiilor
necomerciale
(1) Organizaţiile necomerciale sînt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut.
(2) Activitatea care, conform legii, este supusă licenţierii va fi practicată de organizaţiile necomerciale doar după obţinerea licenţei.
Articolul 188. Activitatea economică a organizaţiei necomerciale
(1) Organizaţia necomercială este în drept să desfăşoare activitatea economică ce rezultă nemijlocit din scopul prevăzut în statut.
(2) Pentru practicarea activităţii economice care nu rezultă nemijlocit din scopul prevăzut în statut, organizaţiile necomerciale pot fonda societăţi comerciale şi cooperative.
(3) Dreptul unor anumite categorii de organizaţii necomerciale de a fonda societăţi comerciale şi cooperative poate fi limitat prin lege.
Articolul 189. Conducerea, administrarea şi reprezentarea
organizaţiei necomerciale
Normele de conducere, administrare şi reprezentare a organizaţiei necomerciale sînt stabilite prin lege şi statutul ei.
Articolul 190. Conflictul de interese
(1) Organizaţia necomercială trebuie să evite, în activitatea sa, conflictele de interese, iar în cazul apariţiei, le va soluţiona în conformitate cu art.191.
(2) Se consideră că există conflict de interese în cazul încheierii unui act juridic referitor la patrimoniul organizaţiei necomerciale între aceasta şi persoana interesată.
(3) În sensul prezentului articol, sînt consideraţi persoane interesate: conducătorul organizaţiei, membrii organelor ei de conducere şi control, angajaţii, precum şi orice altă persoană care, datorită relaţiilor specifice cu organizaţia necomercială, poate condiţiona luarea de decizii privind încheierea de acte juridice în numele organizaţiei cu sine sau cu persoane cu care se află în raporturi de rudenie de pînă la gradul trei inclusiv, în relaţii de muncă, sau cu persoane al căror creditor este.
Articolul 191. Soluţionarea conflictului de interese
(1) Actele juridice cu conflict de interese trebuie să fie aprobate în prealabil de organul suprem al organizaţiei necomerciale dacă prin statut nu s-a stabilit competenţa unui alt organ colegial.
(2) Persoana interesată este obligată să repare prejudiciul adus organizaţiei necomerciale prin încheierea unui act juridic cu conflict de interese dacă acesta nu a fost aprobat de organul competent.
(3) Pe lîngă reparaţia prejudiciului, persoana interesată trebuie să restituie organizaţiei necomerciale tot venitul obţinut ca urmare a încheierii actului juridic cu conflict de interese. Dacă prejudiciul a fost cauzat prin acţiunea mai multor persoane interesate, ele vor purta răspundere solidară faţă de organizaţia necomercială.
S e c ţ i u n e a a 4-a
Articolul 179. Întreprinderile de stat şi întreprinderile
S e c ţ i u n e a a 5-a
Articolul 180. Dispoziţii generale cu privire la organizaţiile
