Analiza economico - financiara
1. Obiectul analizei: economia entitatilor; studierea indicatorilor, factorilor, rezervelor de imbunatatire, cauzelor, conditiilor AEF a entitatii. Componentele: indicatorii, factorii, rezervele interne, resursele si nivelul de folosire a lor.
2. Metoda compararii permite de a caracteriza fenomenul studiat prin prisma altor fenomene sau procese; studiaza schimbarile ce au loc in obiectele si fenomenele studiate, caracterul si tendintele dezvoltarii lor. Feluri de comparare:
3. Metoda gruparii ordoneaza fenomenele economice pe grupuri omogene conform variatiei unuia sau mai multor caracteristici. Alegerea caracteristicii de grupare se face in functie de scopul cercetarii si de esenta fenomenului.
Se folosesc gruparile:
4. Metoda diviziunii, ca procedeu este trecerea de la general la particular, de la intreg la parte componenta. Rezultatele indicatorilor se descompun pentru a asigura aprofundarea cercetarilor, a examina partile componente. Aceasta metoda determina contributia fiecarui element la formarea, dezvoltarea si abaterea totala a fenomenului analizat.
Diviziunea se efectueaza:
Cota parte a fiecarui element: Cp = (fi/F)*100.
5. Modelarea determinata - metoda importanta care este baza obiectului de studiu. Consta in reprezentarea dependentei factorilor de indicatorul analizat sub forma de ecuatie matematica Y = f (x, z) (x, z - factori; Y - indicator) in cazul dependentei determinate. Dependenta nedeterminata este una de tip stocastic care se estimeaza statistic prin metoda regresiilor si probabilitatilor. Transformarea de sisteme factoriale are loc prin inmultirea numaratorului si numitorului cu un anumit indicator nou care ar schimba formula.
6. In cadrul dependentei determinate sint urmatorele tipuri de legaturi:
7. Metodele de transformare a sistemelor factoriale se aplica pentru modelele ce se exprima prin raport. Conditiile de aplicare:
8. Metoda balantiera - una din cele mai simple metode si se foloseste pentru a calcula influenta factorilor cind exista forma de legatura aditiva; se aplica cind factorii coreleaza intre ei cu semnele + sau -;
ex: VV=Si+VPF-Sf
Metoda se mai aplica pentru verificarea corectitudinii calculelor prin intocmirea balantei de verificare: abaterea absoluta a indicatorului este egal cu suma influientei factorilor. Se mai aplica pentru a calcula influienta unui factor necunoscut atunci cind se cunoaste marimea influientei celorlalti factori si a indicatorului analizat.
dA = da + db + ? In tabel:
9. Metoda substitutiei in lant - se aplica pentru calcularea influientei factorilor asupra indicatorului rezultativ atunci cind factorii coreleaza intre ei prin * sau /. La aplicarea acestei metode trebuie de aranjat factorii astfel: cantitativi, de structura, calitativi. Substitutia se incepe cu inlocuirea factorului cantitativ din marimea planificata in cea efectiva. La fiecare substitutie se modifica un singur factor. Substitutia se incepe cu substitutia zero unde se includ toate marimile planificate a tuturor factorilor.
A=a*b
In tabel:
B.V.: A3-A1=da + db
10. Metoda diferentelor absolute - se foloseste pentru determinarea influentei factorilor asupra indicatorului analizat in dependentele functionale exprimate printr-un produs. Se aplica atunci cind informatia initiala include abaterile absolute ale factorilor A=a*b*c
Modificarea indicatorului sub influenta factorului:
dA(a)=(a1-a0)b0*c0=da*b0*c0
dA(b)=(b1-b0)a0*c0=a1*db*c0
dA(c)=(c1-c0)b0*a0=a1*b1*dc
Calculul influientei factorilor se bazeaza pe inlocuirea succesiva a marimilor de plan ale factorilor cu abaterile lor, apoi cu marimile lor efective.
11. Metoda diferentelor absolute (2 factori) - se foloseste pentru determinarea influentei factorilor asupra indicatorului analizat in dependentele functionale exprimate printr-un produs. Se aplica atunci cind informatia initiala include abaterile absolute ale factorilor A=a*b (a-cantitativ, b-calitativ)
Influenta factorului cantitativ se calculeaza prin inmultirea abaterii absolute a lui cu marimea planificata (sau a anului precendent) a factorului calitativ: da*b0
Influenta factorului calitativ se calculeaza prin inmultirea abaterii absolute a acestui factor cu marimea efectiva a factorului cantitativ: a1*db
Corectitudinea calculelor se verifica prin balanta de verificare A3-A1=da+db
12. Metoda diferentelor absolute (3 factori) - se foloseste pentru determinarea influentei factorilor asupra indicatorului analizat in dependentele functionale exprimate printr-un produs. Se aplica atunci cind informatia initiala include abaterile absolute ale factorilor A=a*b*c; VPF=Ne*Nz*W1z;
Modificarea oricarui factor se determina prin inmultirea abaterii absolute a factorului care se modifica cu marimile efective a factorilor aranjati in formula pina la el si cu marimile planificate a celor aranjati dupa el.
(ef) 1 <- 0="" d="" p="" plan="">1) da= da*b0*c0
2) db=a1*db*c0
3) dc=a1*b1*dc
13. Metoda diferentelor relative - se aplica in AAE pentru a calcula influenta factorilor asupra indicatorului rezultativ atunci cind se cunoaste numai ponderea din indeplinirea planului pe acesti indicatori. Marimea influentei factorului se calculeaza prin inmultirea abaterii absolute procentuale a indicatorului cu marimea planificata a indicatorului rezultativ: Infl fact = +-% * A0/100
14. Indicatorii - este caracteristica cantitativa, generalizata a fenomenelor, proceselor economice, impreuna cu determinarea calitativa. Clasificare indicatorilor dupa:
15. Factorii - interpretati in 2 aspecte: 1) ca forta motrice, conditie necesara pentru realizarea proceselor; 2) ca pricina / cauza care actioneaza asupra acestor procese. In AEF factorii de influenta reprezinta acele forte motrice care determina aparitia si modificarea unui rezultat economic. Clasificarea factorilor dupa:
16. Rezervele - interpretate in 2 aspecte: 1) ca fond de asigurare cu materie prima, materiale, combustibil necesare continuitatii procesului de productie si prestare a serviciilor studiat din punct de vedere al corespunderii marimii lor efective cu necesitatile reale - daca ele nu se gasesc in surplus sau lipsesc. 2) ca multiple posibilitati de crestere a productiei, a eficientei consumurilor si cheltuielilor in baza utilizarii complete si rationale a resurselor umane, tehnico materiale si financiare a entitatii conform cerintelor de piata si depasirii nivelului curent. rezerve = nivel curent - nivel posibil de utilizare a resurselor. Clasificare:
17. Corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie da posibilitatea sa apreciem nu numai prioritatea respectarii unei relatii juste intre ei ci si plenitudinea si exactitatea informatiei utilizate pe parcursul analizei ulterioare. Exista 5 indicatori de acest tip:
18. Mod de apreciere a dinamicii si indeplinirii programului de productie - se efectueaza prin compararea indicatorilor de volum in dinamica fata de nivelul programat; un rol semnificativ are compararea diferitilor indicatori ai volumului pentru a evidentia cauzele generale care au provocat modificarile absolute si relative la fiece indicator in parte. Pentru a evidentia aspectele pozitive si negative a tuturor modificarilor obtinute in dinamica se efectueaza 4 comparatii:
(1 - pret comparabil; 2 - pret curent)
Metode de apreciere:
qn0 - ponderea programata a productiei la care nivelul programat nu s-a realizat
Iq - indice individual a acestor produse
qi0 - ponderea programata a productiei la care programul s-a realizat
Daca Ks e subunitar se determina suma produselor pierdute din cauza nerespectarii programului pe sortimente ca diferenta dintre qn0*Iq si 100.
Surse: 1-p "Productie"; 5-c "Consumurile si cheltuielile intreprinderii"; "Raportul privind rezervele financiare"
20. Indeplinirea programului dupa structura - inseamna ponderea fiecarui fel de produs sau grupuri de produse in volumul total a productiei fabricate; sarcina acestei analize este de a determina gradul de respectare a structurii programate si a consecintelor care pot aparea in urma nerespectarii acesteia.
Aprecierea programului pe structura se face in baza coeficientului mediu de structura:
Kst = VPF in limitele structurii programate / VPF efectiv dupa structura programata
Daca Kst e subunitar se determina suma produselor pierdute din cauza nerespectarii structurii ca diferenta dintre VPF in limitele structurii programate si VPF efectiv dupa structura programata.
Surse: 1-p "Productie"; 5-c "Consumurile si cheltuielile intreprinderii"; "Raportul privind rezervele financiare"
21. Mecanismul ritmicitatii productiei - indeplinirea programului de productie conform graficului stabilit intocmit pe diferite perioade de timp: trimestre, luni, decade, zile, schimburi.
Aprecierea programului ritmicitatii se face:
Daca Krt e subunitar se determina suma produselor pierdute din cauza nerespectarii ritmicitatii ca diferenta dintre VPF in limitele si VPF programata.
22. Calitatea productiei - proprietati particulare ale fiecarui produs fabricat care corespund unor cerinte strict determinate de piata de desfacere sau satisfac anumite necesitati ale consumatorului.
Competitivitatea - corespundere productiei fabricate cerintelor pietii de desfacere.
In practica analitica se utilizeaza un sistem larg de indicatori ce caracterizeaza calitatea produselor care depind de particularitatile sectorului economiei nationale din care face parte intreprinderea, precum si de parametrii specifici productiei fabricate si posibilitatii reale de masurare a calitatii acestor produse. ex: 100% lina, tigari de calitate superioara I,II,III.
2 etape de analiza:
23. 24. Venitul din vinzari - analiza se face-n baza raportului fianaciar 2 conform caruia VV = VPV+VVM(marfuri)+VPS(servicii)+VCC(contracte constructii)+VAA(Alte venituri din activit operationala). Datele pentru analiza se iau din contul 611 si se afla cota fiecarui tip de vinzari din volumul total vindut. Analiza se face:
25. 26. Valoarea adaugata - contributia productiva proprie intreprinderii pe parcursul unei perioade de activitate. Poate fi valoare adaugata aferenta productiei fabricate si aferenta productiei vindute. VA = VPF - C1 (consumuri si cheltuieli intermediare de la terti: meterii prime, materiale, energie, combustibil, apa, servicii externe); VA = VPV - C1.
Sint 2 metode de calculare a VA:
27. Asigurarea intreprinderii cu resurse umane sub aspect cantitativ - pentru aceasta analiza se utilizeaza indicatorul generalizator numarul mediu scriptic al salariatilor; in aceasta analiza se efcueaza umatoarea comparatie Indicele de crestere VPF sau VPV trebuie sa depaseasca Indicele de crestere a nr mediu script de salariati Ivpf>Ins (%), in caz contrar nu vor fi respectate cerintele economiei de piata.
Sursele: plan de afaceri, raport statistic 1-p "productie", rap. stat. 1-m "munca", rap. stat. 1-c "miscarea personalului si locurilor de munca existente"
28. La asigurarea cu resurse umane sub aspect structural e necesar sa se tina cont de posibilitatile de grupare a personalului dupa anumite criterii:
Sursele: plan de afaceri, raport statistic 1-p "productie", rap. stat. 1-m "munca", rap. stat. 1-c "miscarea personalului si locurilor de munca existente"
29. Timp de munca - prevede descoperirea rezervelor interne legate de folosirea completa a timpului disponibil precum si a cauzelor care au provocat pierderi de timp in om-zile, om-ore evidentiate in perioada de gestiune. - se efectueaza in baza datelor din balanta timpului de munca in om-zile, om-ore care se elaboreaza si se adopta de fiece entitate conform unor acte normative privind formarea si utilizarea timpului de munca in perioada de gestiune. Indicatori specifici: fond de timp calendaristic, maxim disponibil (Tmd), efectiv utilizat, neutilizat total (justificat / nejustificat).
Tmd = fond de timp calendaristic - sarbatori legale si zilele de odihna = timp efectiv lucrat + timp neutilizat in total (inclusiv intreruperile de 1 zi) + concedii de maternitate, de boala, de invoiri, obligatii cetatenesti, absente nemotivate;
Fond de timp efectiv lucrat = Tmd - timp neutilizat in total.
30. Productivitatea muncii in dinamica - categorie economica semnificativa care determina eficienta utilizarii resurselor umane.
31. Analiza factoriala a productivitatii muncii se efectueaza in 2 etape:
34. Calculul influientei factorilor generali de munca la devierea VPF - exista mai multe modele de calcul si apreciere; cel mai frecvent se utilizeaza modelul bazat pe 2 metode in baza sistemului factorial cu:
36. Analiza structurii, miscarii, starii functionale a MF in dinamica: asigurarea cu MF si eficient utilizarii acestora se incepe cu examinarea structurii, miscarii, starii functionale a MF in dinamica care se efectueaza in baza datelor din anexa la BC. Pt analiza structurii MF pe categorii se face tabelul analitic:
Tip MF MF total, cladiri, constr speciale, masini utilaj, transp, alte MF, MF in arenda TL
La finele an prec suma %
An gestiune suma %
Abatere suma %
Orice + e pozitiv, orice - e negativ.
Miscarea MF, indicatori: coef de reinnoire a MF Krei=MF intr*100/MF sfirs; coef de iesire MF Kies=(MFiesite+MFtransferate)*100/MFinceput
Se apreciaza pozitiv daca ambii coef corespundconditiei Krein>Kies
functionala indicatori: coef uz acumul Kuz=UzAc*100/MFsfirsit; coef utilit MF Kutil=100-Kuz. Cu cit coef 1 e mai mic cu atit utilit acestuia e mai pronuntata si invers.
37. Eficienta utilizarii MF se determina ca raport dintre marimea efectiv obtinuta (VPF, VA, VV, profit brut Pb) si mrimea efectiv depusa (val medie a MF de productie). Randamentul MF Rmf=VPF/MF. Factori generali de influienta: modificarea partii active a MF in val med totala a MF de prod Ppa=MFa*100/MF; modificarea randamentului MF active Rmfa=VPF/MFa. Formula factoriala Rmf=Ppa*Rmfa. Calculul si aprecierea acestor factori se efectueaza prin MSL si varietatile ei.
38. Eficienta utilizarii MF se determina ca raport dintre marimea efectiv obtinuta (VPF, VA, VV, profit brut Pb) si mrimea efectiv depusa (val medie a MF de productie). Randamentul MF Rmf=VPF/MF. Factori detaliati:modificarea partii active a MF in val med totala a MF de prod Ppa=MFa*100/MF; modif pret mediu al unitatii de utilaj Vu=MFa/Nr utilaj instalat U (lei); modif duaratei medii de lucru a unitatii de utilaj pe an in utilaj-ore Dh=fond de timp efectiv de lucru utilajore Tn/h / Nr utilaj instalat (U); modif productivit medii pe utilajore Ph=VPF/Tn/h. 1,2,3-fact cantitativi; 4-fact calitativ; 1,3,4-actiune directa; 2-indirecta. Calculul infl acestor factori se face prin MSL.
39. Eficienta utilizarii MF se determina ca raport dintre marimea efectiv obtinuta (VPF, VA, VV, profit brut Pb) si mrimea efectiv depusa (val medie a MF de productie). Randamentul MF Rmf=VPF/MF. Factori detaliati: modif pret mediu al unitatii de utilaj Vu=MFa/Nr utilaj instalat U (lei); modif duaratei medii de lucru a unitatii de utilaj pe an in utilaj-ore Dh=fond de timp efectiv de lucru utilajore Tn/h / Nr utilaj instalat (U); modif productivit medii pe utilajore Ph=VPF/Tn/h. 1,2,3-fact cantitativi; 4-fact calitativ; 1,3,4-actiune directa; 2-indirecta. Calculul infl acestor factori se face prin MSL.
40. Folosirea utilajului. Partea activa a MF joaca unrol predominant in utilizarea MF de aceea se efectueaza un studiu mai aprofundat al potentialului tehnic al intreprinderii inclusiv folosirea acestuia. In cele mai dese cazuri masinile si utilajele se divid in: masini si utilaje de forta, de lucru, aparte si instalatii de masurare si reglare, utilaj de laborator, si altele. La Ia etapa a analizei se examineaza structura parcului de masini si utilaje dupa durata de exploatare. Rezultatele studiului scot in evidenta nivelul potential tehnic. In practica analitica exista mai multe metode de calcul a duratei medii de exploatare a masinilor dar cea mai frecventa este: Durata=(Durata max*Nmu+...+Durata max*Nmu)/N total de masini si utilaje de lucru examinate; Nmu-nt masini de lucru referitor la durata respectiva de exploatare a acestora. A IIa etapa: folosirea extensiva si intensiva care include calcularea coeficientilor: coef de folosire ext Kext Tu/h1(efectiv)*100/Tu/h0(progr); coef intensiv Kint=Ph1*100/Ph0, unde P-productivit medie pe utilajora; coef integritatii Kinteg=Kext*Kint/100, cu cit acest coef e mai mare cu atit gradul de folosre a utilajului e mai pronuntat. A IIIa etapa: caclculul influientei factorilor la modificarea VPF prin metoda MSL sau MDA: modif fond de timp ef de lucru Tn/h (cantitativ); modif productivit medii P (calitativ).
41. Influienta factorilor generali ai MF la modificarea VPF. Se utilizeaza mai multe metode de analiza referitoare la calulul si aprecierea infl factorilor privind asigurarea cu MF si utilizarea acestora la modificarea VPF. Formula factoriala VPF=MF*Rmf. Rmf - calitativ. Calculul influientei se face prin metoda MDA si MSL.
42. Influienta factorilor detaliati ai MF la modificarea VPF. Se utilizeaza mai multe metode de analiza referitoare la calulul si aprecierea infl factorilor privind asigurarea cu MF si utilizarea acestora la modificarea VPF. Formula factoriala VPF=MF*Ppa*rmfa; rmfa=1/Vu*Pu; Pu=Dh*Ph. Calculul influientei se face prin metoda MDA si MSL.
43. Aprovizionarea cu resurse materiale - influienteaza direct activitatea desfasurata si rezultatele ei. Desfasurareanormala a procesului de aprovizionare a intrepr cu res materiale nu se poate realiza fara un plan de aprovizionare care sa prevada asigurarea necesarului respectiv in mod ritmic si operativcel putin pentru un an. Analiza procesului se structureaza pe mai multe segmente: acoperirea necesarului cu contracte incheiate intre intreprindere si furnizor; realizarea programului de aproviz total si pe principalele res de materiale; asig necesarului de materii prime si maetriale pt productie din pct de vedere cantitativ, calitativ sila termen. Pt analiza aproviz se calculeza coef de aproviz Kapr=q intr*100/q necesar, unde q e cantitatea; coef de asigurare Kasig=q asig*100/q necesar. In practica analitica apare necesitatea alegerii unui contract comercial optimal din mai multe disponibile, pt asta se aplica metoda valorii actualizate.
44. Stocuri de materiale. Continuitatea procesului de productie impune existenta justificata a stocurilor de materiale la inceputul si sfirsitul perioadei de gestiune. Orice intreprindere trebuie sa fundamenteze singura numarul in aceste stocuri. Analiza stocurilor vizeaza aspectele: evolutia stocurilor fata de VPF sau VV - ritm de majorare a indicatorilor de volum trebuie sa depaseasca ritm de majorare a stocurilor; evolutia stoc fata de nivel considerabil al acestora (la nivel programat, mediu, maxim) - exista diverse metode de calcul a stocutilor, cea mai frecventa: media cronologica cu intervale egale de timp si neegale de timp;
2. Metoda compararii permite de a caracteriza fenomenul studiat prin prisma altor fenomene sau procese; studiaza schimbarile ce au loc in obiectele si fenomenele studiate, caracterul si tendintele dezvoltarii lor. Feluri de comparare:
- compararea marimilor efective cu cele de plan ale perioadei analizate; se aplica la efectuarea controlului si aprecierii indeplinirii planului;
- compararea marimilor efective cu cele normate; se aplica pentru efectuarea controlului asupra consumurilor, pentru a evidentia economia sa asupra consumului de resurse, pentru a aprecia eficienta utilizarii lor in productie;
- in timp: se raporta cu datele din alte perioade anterioare;
- in spatiu: rezultatele entitatii se compara cu cele ale altor entitati din aceeasi ramura sau profil de activitate;
- mixte: se compara atit in timp cit si in spatiu;
- cu rezultatele mai bune;
- cu caracter special.
- abatere absoluta A1(efectiv)-A0(baza) = dA1;
- variatie relativa (A1/A0)*100;
- abatere relativa (A1/A0)*100-100.
3. Metoda gruparii ordoneaza fenomenele economice pe grupuri omogene conform variatiei unuia sau mai multor caracteristici. Alegerea caracteristicii de grupare se face in functie de scopul cercetarii si de esenta fenomenului.
Se folosesc gruparile:
- analitice: construite dupa unu (gruparea dupa indicatorul factorial ca productivitatea muncii, dupa indicatorul rezultativ ca volumul productiei fabricate) sau mai multe criterii numita combinata (influienta indeplinirii planului volumului de vinzari asupra indicatorilor rezultativi).
- structurale: studiaza componenta obiectului indicatorului, personalului pe categorii / pe profesii, entitatilor dupa nivelul de indeplinire a planului la indicatorul analizat.
4. Metoda diviziunii, ca procedeu este trecerea de la general la particular, de la intreg la parte componenta. Rezultatele indicatorilor se descompun pentru a asigura aprofundarea cercetarilor, a examina partile componente. Aceasta metoda determina contributia fiecarui element la formarea, dezvoltarea si abaterea totala a fenomenului analizat.
Diviziunea se efectueaza:
- dupa timpul de formare a rezultatelor;
- spatiu;
- elemente componente.
Cota parte a fiecarui element: Cp = (fi/F)*100.
5. Modelarea determinata - metoda importanta care este baza obiectului de studiu. Consta in reprezentarea dependentei factorilor de indicatorul analizat sub forma de ecuatie matematica Y = f (x, z) (x, z - factori; Y - indicator) in cazul dependentei determinate. Dependenta nedeterminata este una de tip stocastic care se estimeaza statistic prin metoda regresiilor si probabilitatilor. Transformarea de sisteme factoriale are loc prin inmultirea numaratorului si numitorului cu un anumit indicator nou care ar schimba formula.
6. In cadrul dependentei determinate sint urmatorele tipuri de legaturi:
- aditiva: indicatorii rezultativi sint sub forma de suma, diferenta sau suma, diferenta de elemente componente: A=a+b; A=a-b; A=a+b-c; A- indicator; a,b,c- factori;
- multiplicativa: factorii coreleaza intre ei sub forma de produs, raport: A=a*b; A=a/b;
- combinata: concomitent sub forma aditiva si multiplicativa: A=a*b/a*c; A=(a+b)/c; A=(a+b)*c;
7. Metodele de transformare a sistemelor factoriale se aplica pentru modelele ce se exprima prin raport. Conditiile de aplicare:
- trecerea de la formula initiala de calcul a indicatorului la formula ce exprima o dependenta cauzala. Transformarea se face prin inmultirea fractiei intitiale cu un alt indicator;
- trecerea de la sistemul de factori initial la altul nou.
8. Metoda balantiera - una din cele mai simple metode si se foloseste pentru a calcula influenta factorilor cind exista forma de legatura aditiva; se aplica cind factorii coreleaza intre ei cu semnele + sau -;
ex: VV=Si+VPF-Sf
Metoda se mai aplica pentru verificarea corectitudinii calculelor prin intocmirea balantei de verificare: abaterea absoluta a indicatorului este egal cu suma influientei factorilor. Se mai aplica pentru a calcula influienta unui factor necunoscut atunci cind se cunoaste marimea influientei celorlalti factori si a indicatorului analizat.
dA = da + db + ? In tabel:
indicator
|
A.Prec
|
A.Raport
|
+-Abatere
|
marimea influentei
|
9. Metoda substitutiei in lant - se aplica pentru calcularea influientei factorilor asupra indicatorului rezultativ atunci cind factorii coreleaza intre ei prin * sau /. La aplicarea acestei metode trebuie de aranjat factorii astfel: cantitativi, de structura, calitativi. Substitutia se incepe cu inlocuirea factorului cantitativ din marimea planificata in cea efectiva. La fiecare substitutie se modifica un singur factor. Substitutia se incepe cu substitutia zero unde se includ toate marimile planificate a tuturor factorilor.
A=a*b
In tabel:
Nr. calc
|
Nr. subst
|
Factorii
|
Indicator rezult (A)
|
Calcul infl factorilor
|
Marimea influentei
|
Denumirea factorilor
|
|
a
|
b
|
||||||
1
|
0
|
Plan
|
Plan
|
a*b=A1
|
-
|
-
|
-
|
2
|
I
|
Effect
|
Plan
|
a*b=A2
|
A2-A1
|
da
|
|
3
|
II
|
Effect
|
Effect
|
a*b=A3
|
A3-A2
|
db
|
|
10. Metoda diferentelor absolute - se foloseste pentru determinarea influentei factorilor asupra indicatorului analizat in dependentele functionale exprimate printr-un produs. Se aplica atunci cind informatia initiala include abaterile absolute ale factorilor A=a*b*c
Modificarea indicatorului sub influenta factorului:
dA(a)=(a1-a0)b0*c0=da*b0*c0
dA(b)=(b1-b0)a0*c0=a1*db*c0
dA(c)=(c1-c0)b0*a0=a1*b1*dc
Calculul influientei factorilor se bazeaza pe inlocuirea succesiva a marimilor de plan ale factorilor cu abaterile lor, apoi cu marimile lor efective.
11. Metoda diferentelor absolute (2 factori) - se foloseste pentru determinarea influentei factorilor asupra indicatorului analizat in dependentele functionale exprimate printr-un produs. Se aplica atunci cind informatia initiala include abaterile absolute ale factorilor A=a*b (a-cantitativ, b-calitativ)
Influenta factorului cantitativ se calculeaza prin inmultirea abaterii absolute a lui cu marimea planificata (sau a anului precendent) a factorului calitativ: da*b0
Influenta factorului calitativ se calculeaza prin inmultirea abaterii absolute a acestui factor cu marimea efectiva a factorului cantitativ: a1*db
Corectitudinea calculelor se verifica prin balanta de verificare A3-A1=da+db
12. Metoda diferentelor absolute (3 factori) - se foloseste pentru determinarea influentei factorilor asupra indicatorului analizat in dependentele functionale exprimate printr-un produs. Se aplica atunci cind informatia initiala include abaterile absolute ale factorilor A=a*b*c; VPF=Ne*Nz*W1z;
Modificarea oricarui factor se determina prin inmultirea abaterii absolute a factorului care se modifica cu marimile efective a factorilor aranjati in formula pina la el si cu marimile planificate a celor aranjati dupa el.
(ef) 1 <- 0="" d="" p="" plan="">1) da= da*b0*c0
2) db=a1*db*c0
3) dc=a1*b1*dc
13. Metoda diferentelor relative - se aplica in AAE pentru a calcula influenta factorilor asupra indicatorului rezultativ atunci cind se cunoaste numai ponderea din indeplinirea planului pe acesti indicatori. Marimea influentei factorului se calculeaza prin inmultirea abaterii absolute procentuale a indicatorului cu marimea planificata a indicatorului rezultativ: Infl fact = +-% * A0/100
14. Indicatorii - este caracteristica cantitativa, generalizata a fenomenelor, proceselor economice, impreuna cu determinarea calitativa. Clasificare indicatorilor dupa:
- continut: calitativi (nivel de utilizare a resurselor, ex: productivitatea muncii) si cantitativi (marimea profitului operational, numarul mediu de muncitori)
- mod de exprimare: absoluti (in valori si unitati fizice ca lei, tone, metri), relativi (aprecierea starii fenomenelor, structura, nivelul de dezvoltare, ex: %, coeficienti, indici)
- unitate de masura: naturali (utilitatea lucrurilor, capacitatea lor de a satisface necesitati, ex: m, km, bucati, kg), conventional naturali (la planificarea si AEF ce produc un sortiment variat de produse, ex: borcane conventionale, combustibil), indicatori valorici (lei)
- grad de sintetizare: simpli (productia fabricata, numar de salariati), compusi (se formeaza la rezultatul raportului, la suma elementelor componente, ex: profit pina la impozitare)
15. Factorii - interpretati in 2 aspecte: 1) ca forta motrice, conditie necesara pentru realizarea proceselor; 2) ca pricina / cauza care actioneaza asupra acestor procese. In AEF factorii de influenta reprezinta acele forte motrice care determina aparitia si modificarea unui rezultat economic. Clasificarea factorilor dupa:
- structura: economici (resursele materiale, financiare, umane ale entitatii), tehnico-organizatorici, social-politici (relatii de productie, politica)
- mediul de provenienta si activitate: interni (din interiorul entitatii si depind de activitatea ei), externi (inflatia, concurenta)
- caracter: cantitativi (latura extensiva a AE), structura (marimi agregate: ponderea muncii, randamentul MF)
- mod de actiune: directa (influenteaza nemijlocit asupra fenomenului analizat: grad I), indirect (actioneaza asupra fenomenului analizat prin intermediul altor factori: grad II, III)
- importanta: principali, secundari (influenta nedecisiva)
- complexitate: simpli (nu poate fi descompus in alti factori), complexi
- durata de actiune: permanent, temporar
- sensul actiunii: pozitiv, negativ
- etc
16. Rezervele - interpretate in 2 aspecte: 1) ca fond de asigurare cu materie prima, materiale, combustibil necesare continuitatii procesului de productie si prestare a serviciilor studiat din punct de vedere al corespunderii marimii lor efective cu necesitatile reale - daca ele nu se gasesc in surplus sau lipsesc. 2) ca multiple posibilitati de crestere a productiei, a eficientei consumurilor si cheltuielilor in baza utilizarii complete si rationale a resurselor umane, tehnico materiale si financiare a entitatii conform cerintelor de piata si depasirii nivelului curent. rezerve = nivel curent - nivel posibil de utilizare a resurselor. Clasificare:
- loc de concentrare: externe, interne
- mod de relevare: evidente / deschise, ascunse / inchise (proces tehnico stiintific)
- posibilitatea folosirii in timp: curente (luna, trimestru, an), de perspectiva / termen lung ( mai mare decit an)
- caracterul de actiune: intensive (cresterea randamentului MF), extensive (materiale, MF)
- tip de resurse: ale fortei de munca (sporirea productivitatii muncii), MF (inlocuirea utilajului uzat), obiectelor de munca (reducerea rebutului, inlocuirea materialelor)
17. Corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie da posibilitatea sa apreciem nu numai prioritatea respectarii unei relatii juste intre ei ci si plenitudinea si exactitatea informatiei utilizate pe parcursul analizei ulterioare. Exista 5 indicatori de acest tip:
- volumul productiei globale VPG (ciclul operational mai mare decit 30 zile)
- volumul productiei fabricate VPF=VPG-Pn (productie neterminata)
- volumul productiei vindute VPV=VPF+-Sp (sold productiei in stocuri)
- valoarea adaugata VA=VPF+-consumuri si cheltuieli intermediare (cons si ch materiale + cons si materiale de terti)
- venit din vinzari VV=VPV+-venit/pierdere din alte vinzari ale activitatii operationale
18. Mod de apreciere a dinamicii si indeplinirii programului de productie - se efectueaza prin compararea indicatorilor de volum in dinamica fata de nivelul programat; un rol semnificativ are compararea diferitilor indicatori ai volumului pentru a evidentia cauzele generale care au provocat modificarile absolute si relative la fiece indicator in parte. Pentru a evidentia aspectele pozitive si negative a tuturor modificarilor obtinute in dinamica se efectueaza 4 comparatii:
(1 - pret comparabil; 2 - pret curent)
- Ivpf2 > Ivpf1 => factor pozitiv, majorarea preturilor
- Ivpv < Ivpf2 => factor negativ, stocurile s-au majorat
- Iva > Ivpf2 => factor pozitiv, consumurile si cheltuielile s-au redus
- Ivv < Ivpv => factor negativ, veniturile din alte vinzari s-au redus
Metode de apreciere:
- pe baza evidentierii celui mai mic procent la unul din produsele la care programul nu a fost indeplinit.
- pe baza calculului coeficientului mediu pe sortimente care e raportul dintre VPF in limitele sortimentului programate si VPF programat *100
- in cazul unui nomenclator larg de produse fabricate coeficientul mediu pe sortimente se calculeaza:
qn0 - ponderea programata a productiei la care nivelul programat nu s-a realizat
Iq - indice individual a acestor produse
qi0 - ponderea programata a productiei la care programul s-a realizat
Daca Ks e subunitar se determina suma produselor pierdute din cauza nerespectarii programului pe sortimente ca diferenta dintre qn0*Iq si 100.
Surse: 1-p "Productie"; 5-c "Consumurile si cheltuielile intreprinderii"; "Raportul privind rezervele financiare"
20. Indeplinirea programului dupa structura - inseamna ponderea fiecarui fel de produs sau grupuri de produse in volumul total a productiei fabricate; sarcina acestei analize este de a determina gradul de respectare a structurii programate si a consecintelor care pot aparea in urma nerespectarii acesteia.
Aprecierea programului pe structura se face in baza coeficientului mediu de structura:
Kst = VPF in limitele structurii programate / VPF efectiv dupa structura programata
Daca Kst e subunitar se determina suma produselor pierdute din cauza nerespectarii structurii ca diferenta dintre VPF in limitele structurii programate si VPF efectiv dupa structura programata.
Surse: 1-p "Productie"; 5-c "Consumurile si cheltuielile intreprinderii"; "Raportul privind rezervele financiare"
21. Mecanismul ritmicitatii productiei - indeplinirea programului de productie conform graficului stabilit intocmit pe diferite perioade de timp: trimestre, luni, decade, zile, schimburi.
Aprecierea programului ritmicitatii se face:
- prin intermediul celui mai simplificat indicator care caracterizeaza ritmicitatea PF si anume intensitatea respectarii graficului stabilit pe parcursul perioadei examinate
- cu ajutorul coeficientului mediu de ritmicitate:
Daca Krt e subunitar se determina suma produselor pierdute din cauza nerespectarii ritmicitatii ca diferenta dintre VPF in limitele si VPF programata.
22. Calitatea productiei - proprietati particulare ale fiecarui produs fabricat care corespund unor cerinte strict determinate de piata de desfacere sau satisfac anumite necesitati ale consumatorului.
Competitivitatea - corespundere productiei fabricate cerintelor pietii de desfacere.
In practica analitica se utilizeaza un sistem larg de indicatori ce caracterizeaza calitatea produselor care depind de particularitatile sectorului economiei nationale din care face parte intreprinderea, precum si de parametrii specifici productiei fabricate si posibilitatii reale de masurare a calitatii acestor produse. ex: 100% lina, tigari de calitate superioara I,II,III.
2 etape de analiza:
- tendinta modificarii ponderii produselor care dispun de certificat de calitate in VPF total.
- se tine cont de particularitatile indicatorilor de calitate la entitate: 1) se calculeaza pretul mediu a ponderii programate si efective: Ppr = VPF total pr / Cantitate pr; Pef = VPF total ef / Cantitate ef; 2) se calculeaza ponderea indeplinirii programului dupa calitate la productia respectiva: K = Pef/Ppr*100
- se calculeaza influienta a 2 factori care au contribuit la modificarea totala a acestui produs: df1= (Qef-Qpr)*Ppr (modificarea cantitatii totale); df2 = (Pef-Ppr)*Qef (modificare pretului mediu ponderat)
23. 24. Venitul din vinzari - analiza se face-n baza raportului fianaciar 2 conform caruia VV = VPV+VVM(marfuri)+VPS(servicii)+VCC(contracte constructii)+VAA(Alte venituri din activit operationala). Datele pentru analiza se iau din contul 611 si se afla cota fiecarui tip de vinzari din volumul total vindut. Analiza se face:
- se analizeaza structura si dinamica modificarii VV - ponderea fiecarui
- se examineaza factorii care influienteaza aceste modificari din formula balantei productiei. Factorii care influienteaza: modificarea Si si Sf; modificarea VPF; modificarea rezultatelor inventarieirii a productiei finite.
25. 26. Valoarea adaugata - contributia productiva proprie intreprinderii pe parcursul unei perioade de activitate. Poate fi valoare adaugata aferenta productiei fabricate si aferenta productiei vindute. VA = VPF - C1 (consumuri si cheltuieli intermediare de la terti: meterii prime, materiale, energie, combustibil, apa, servicii externe); VA = VPV - C1.
Sint 2 metode de calculare a VA:
- substractiva / sintetica - formulele de mai sus; - VA poate sa se modifice sub influenta factorilor dVPF sau dVPV care sint factori directi, dCi ca factor indirect. Calculul acestor 2 factori se face prin metoda balantiera.
- aditiva - prevede insumarea elementelor componente ale VA: VA = Crm(consumuri din retribuirea muncii) + Umf(uzura mijloacelor fixe) + Ac(suma altor consumuri si cheltuieli) + Rnet(rezultatul net ca profit sau pierdere). - da posibilitatea sa se efectueze un studiu mai aprofundat din punct de vedere ale elementelor consecutive ce formeaza baza valorii adaugate si al ponderii lor in suma totala a indicatorului rezultativ.
27. Asigurarea intreprinderii cu resurse umane sub aspect cantitativ - pentru aceasta analiza se utilizeaza indicatorul generalizator numarul mediu scriptic al salariatilor; in aceasta analiza se efcueaza umatoarea comparatie Indicele de crestere VPF sau VPV trebuie sa depaseasca Indicele de crestere a nr mediu script de salariati Ivpf>Ins (%), in caz contrar nu vor fi respectate cerintele economiei de piata.
Sursele: plan de afaceri, raport statistic 1-p "productie", rap. stat. 1-m "munca", rap. stat. 1-c "miscarea personalului si locurilor de munca existente"
28. La asigurarea cu resurse umane sub aspect structural e necesar sa se tina cont de posibilitatile de grupare a personalului dupa anumite criterii:
- dupa legatura cu activitatea desfasurata: de baza, secundara
- dupa rolul personalului activitatii de baza in procesul de productie: muncitori, functionari
- studierea modificarii absolute si relative ale efectivului entitatii si pe categorii de personal
- studierea structurii personalului si a raportului dintre nr mediu scriptic al salariatilor din activitatea de baza si secundara si nr total al mncitorilor si functionarilor acivitatii de baza.
Sursele: plan de afaceri, raport statistic 1-p "productie", rap. stat. 1-m "munca", rap. stat. 1-c "miscarea personalului si locurilor de munca existente"
29. Timp de munca - prevede descoperirea rezervelor interne legate de folosirea completa a timpului disponibil precum si a cauzelor care au provocat pierderi de timp in om-zile, om-ore evidentiate in perioada de gestiune. - se efectueaza in baza datelor din balanta timpului de munca in om-zile, om-ore care se elaboreaza si se adopta de fiece entitate conform unor acte normative privind formarea si utilizarea timpului de munca in perioada de gestiune. Indicatori specifici: fond de timp calendaristic, maxim disponibil (Tmd), efectiv utilizat, neutilizat total (justificat / nejustificat).
Tmd = fond de timp calendaristic - sarbatori legale si zilele de odihna = timp efectiv lucrat + timp neutilizat in total (inclusiv intreruperile de 1 zi) + concedii de maternitate, de boala, de invoiri, obligatii cetatenesti, absente nemotivate;
Fond de timp efectiv lucrat = Tmd - timp neutilizat in total.
30. Productivitatea muncii in dinamica - categorie economica semnificativa care determina eficienta utilizarii resurselor umane.
- Indicatorul generalizator de eficienta privind utilizarea personalului productiv este productivitatea medie anuala a unui salariat Ws = VPF*1000 lei / nr mediu scriptic al salariatilor activitatii de baza. De regula, majorarea acestui indicator in dinamica, sau fata de nivelul programat se apreciaza pozitiv pt ca costituie un factor intensiv in activitatea de productie.
- Productivitatea medie anuala a unui muncitor Wm = VPF*1000 lei / Nm
- Pe zi a unui muncitor Wz = VPF*1000lei / Tz (timp efectiv utilizat in perioada de gestiune om-zile)
- Pe ora a unui muncitor Wh = VPF*1000 / Th (timp efectiv utilizat in perioada de gestiune om-ore)
31. Analiza factoriala a productivitatii muncii se efectueaza in 2 etape:
- 32. unui salariat: Se examineaza la nivel general influienta urmatorilor factori asupra modificarii Ws: 1) modificarea ponderii muncitorilor in numar total al salariatilor din activitatea de baza dPm factor cantitativ; 2) modificarea Wm (factor calitativ) = Pm*Wm. Calculul acestor factori se face prin MSL, MDA;
- 33. unui muncitor: Se examineaza factorul calitativ Wm indiferent de influienta lui asupra modificarii Ws: Wm = Z*h*Wh (Z - nr mediu de zile lucrate de un muncitor pe an, cantitativ; h - durata medie a zilei de lucru a unui muncitor, cantitativ; Wh - productivitate pe ora, calitativ). Calculul acestor factori se face prin MSL, MDA;
34. Calculul influientei factorilor generali de munca la devierea VPF - exista mai multe modele de calcul si apreciere; cel mai frecvent se utilizeaza modelul bazat pe 2 metode in baza sistemului factorial cu:
- 2 factori: VPF = Ns*Ws
- 35. 3 si mai multi factori: VPF = Ns*Pm*Wm
36. Analiza structurii, miscarii, starii functionale a MF in dinamica: asigurarea cu MF si eficient utilizarii acestora se incepe cu examinarea structurii, miscarii, starii functionale a MF in dinamica care se efectueaza in baza datelor din anexa la BC. Pt analiza structurii MF pe categorii se face tabelul analitic:
Tip MF MF total, cladiri, constr speciale, masini utilaj, transp, alte MF, MF in arenda TL
La finele an prec suma %
An gestiune suma %
Abatere suma %
Orice + e pozitiv, orice - e negativ.
Miscarea MF, indicatori: coef de reinnoire a MF Krei=MF intr*100/MF sfirs; coef de iesire MF Kies=(MFiesite+MFtransferate)*100/MFinceput
Se apreciaza pozitiv daca ambii coef corespundconditiei Krein>Kies
functionala indicatori: coef uz acumul Kuz=UzAc*100/MFsfirsit; coef utilit MF Kutil=100-Kuz. Cu cit coef 1 e mai mic cu atit utilit acestuia e mai pronuntata si invers.
37. Eficienta utilizarii MF se determina ca raport dintre marimea efectiv obtinuta (VPF, VA, VV, profit brut Pb) si mrimea efectiv depusa (val medie a MF de productie). Randamentul MF Rmf=VPF/MF. Factori generali de influienta: modificarea partii active a MF in val med totala a MF de prod Ppa=MFa*100/MF; modificarea randamentului MF active Rmfa=VPF/MFa. Formula factoriala Rmf=Ppa*Rmfa. Calculul si aprecierea acestor factori se efectueaza prin MSL si varietatile ei.
38. Eficienta utilizarii MF se determina ca raport dintre marimea efectiv obtinuta (VPF, VA, VV, profit brut Pb) si mrimea efectiv depusa (val medie a MF de productie). Randamentul MF Rmf=VPF/MF. Factori detaliati:modificarea partii active a MF in val med totala a MF de prod Ppa=MFa*100/MF; modif pret mediu al unitatii de utilaj Vu=MFa/Nr utilaj instalat U (lei); modif duaratei medii de lucru a unitatii de utilaj pe an in utilaj-ore Dh=fond de timp efectiv de lucru utilajore Tn/h / Nr utilaj instalat (U); modif productivit medii pe utilajore Ph=VPF/Tn/h. 1,2,3-fact cantitativi; 4-fact calitativ; 1,3,4-actiune directa; 2-indirecta. Calculul infl acestor factori se face prin MSL.
39. Eficienta utilizarii MF se determina ca raport dintre marimea efectiv obtinuta (VPF, VA, VV, profit brut Pb) si mrimea efectiv depusa (val medie a MF de productie). Randamentul MF Rmf=VPF/MF. Factori detaliati: modif pret mediu al unitatii de utilaj Vu=MFa/Nr utilaj instalat U (lei); modif duaratei medii de lucru a unitatii de utilaj pe an in utilaj-ore Dh=fond de timp efectiv de lucru utilajore Tn/h / Nr utilaj instalat (U); modif productivit medii pe utilajore Ph=VPF/Tn/h. 1,2,3-fact cantitativi; 4-fact calitativ; 1,3,4-actiune directa; 2-indirecta. Calculul infl acestor factori se face prin MSL.
40. Folosirea utilajului. Partea activa a MF joaca unrol predominant in utilizarea MF de aceea se efectueaza un studiu mai aprofundat al potentialului tehnic al intreprinderii inclusiv folosirea acestuia. In cele mai dese cazuri masinile si utilajele se divid in: masini si utilaje de forta, de lucru, aparte si instalatii de masurare si reglare, utilaj de laborator, si altele. La Ia etapa a analizei se examineaza structura parcului de masini si utilaje dupa durata de exploatare. Rezultatele studiului scot in evidenta nivelul potential tehnic. In practica analitica exista mai multe metode de calcul a duratei medii de exploatare a masinilor dar cea mai frecventa este: Durata=(Durata max*Nmu+...+Durata max*Nmu)/N total de masini si utilaje de lucru examinate; Nmu-nt masini de lucru referitor la durata respectiva de exploatare a acestora. A IIa etapa: folosirea extensiva si intensiva care include calcularea coeficientilor: coef de folosire ext Kext Tu/h1(efectiv)*100/Tu/h0(progr); coef intensiv Kint=Ph1*100/Ph0, unde P-productivit medie pe utilajora; coef integritatii Kinteg=Kext*Kint/100, cu cit acest coef e mai mare cu atit gradul de folosre a utilajului e mai pronuntat. A IIIa etapa: caclculul influientei factorilor la modificarea VPF prin metoda MSL sau MDA: modif fond de timp ef de lucru Tn/h (cantitativ); modif productivit medii P (calitativ).
41. Influienta factorilor generali ai MF la modificarea VPF. Se utilizeaza mai multe metode de analiza referitoare la calulul si aprecierea infl factorilor privind asigurarea cu MF si utilizarea acestora la modificarea VPF. Formula factoriala VPF=MF*Rmf. Rmf - calitativ. Calculul influientei se face prin metoda MDA si MSL.
42. Influienta factorilor detaliati ai MF la modificarea VPF. Se utilizeaza mai multe metode de analiza referitoare la calulul si aprecierea infl factorilor privind asigurarea cu MF si utilizarea acestora la modificarea VPF. Formula factoriala VPF=MF*Ppa*rmfa; rmfa=1/Vu*Pu; Pu=Dh*Ph. Calculul influientei se face prin metoda MDA si MSL.
43. Aprovizionarea cu resurse materiale - influienteaza direct activitatea desfasurata si rezultatele ei. Desfasurareanormala a procesului de aprovizionare a intrepr cu res materiale nu se poate realiza fara un plan de aprovizionare care sa prevada asigurarea necesarului respectiv in mod ritmic si operativcel putin pentru un an. Analiza procesului se structureaza pe mai multe segmente: acoperirea necesarului cu contracte incheiate intre intreprindere si furnizor; realizarea programului de aproviz total si pe principalele res de materiale; asig necesarului de materii prime si maetriale pt productie din pct de vedere cantitativ, calitativ sila termen. Pt analiza aproviz se calculeza coef de aproviz Kapr=q intr*100/q necesar, unde q e cantitatea; coef de asigurare Kasig=q asig*100/q necesar. In practica analitica apare necesitatea alegerii unui contract comercial optimal din mai multe disponibile, pt asta se aplica metoda valorii actualizate.
44. Stocuri de materiale. Continuitatea procesului de productie impune existenta justificata a stocurilor de materiale la inceputul si sfirsitul perioadei de gestiune. Orice intreprindere trebuie sa fundamenteze singura numarul in aceste stocuri. Analiza stocurilor vizeaza aspectele: evolutia stocurilor fata de VPF sau VV - ritm de majorare a indicatorilor de volum trebuie sa depaseasca ritm de majorare a stocurilor; evolutia stoc fata de nivel considerabil al acestora (la nivel programat, mediu, maxim) - exista diverse metode de calcul a stocutilor, cea mai frecventa: media cronologica cu intervale egale de timp si neegale de timp;
