Analiza Economico Financiara probl

-

1.       Sortimente:
Fel de prod
cantitatea
pret unitar
VPF
VPF in limita sortimentului programat
progr
efect
progr
efect
A
100
120
25,83
2583
3100
2583
B
50
65
15,69
784,61
1020
784,61
C
12
18
10
120
180
120
Total



3488,6
4300
3488,6
Pret unitar=VPFef/Qef
VPF in lim=min(VPFef, VPFpr)
Ks=VPFlim/VPFpr*100
In rezultatul neindeplinirii planului de productie cu 100-Ks entitatea analizata nu a obtinut VPF in suma de VPFlim-VPFpr. Suma productiei pierdute poate fi considerate ca rezerva interna de majorare a VPF pe viitor.

2.       Structura:
Fel de prod
VPF
Indeplinirea planului %
Productia ef dupa structura programata
VPF efectiv in limitele structurii programate
pr
ef
suma
%
suma
%
A
2583
74,05
3100
72,09
120,01
3184,15
3100
B
784
22,4
1020
23,72
130,1
963,2
963,2
C
120
3,44
180
4,18
150
147,92
147,92
Total
3488
100
4300
100
123,27
4295,25
4211,12
Productia efectiva dupa structur programata=Total VPFef*%VPFpr/100
Indeplinirea planului=VPFef/VPFpr*100
VPFlim=min(VPFef, Prod ef)
Kst=VPFlim/Prod ef*100
In rezultatul neindeplinirii planului de productie cu 100-Kst entitatea analizata nu a obtinut VPF in suma de VPFlim-Prod ef. Suma productiei pierdute poate fi considerate ca rezerva interna de majorare a VPF pe viitor.

3.       Calitate:
Fel de prod
Pret un
Programat
efectiv
cantit
suma
cantit
suma
superi
100
12
1200
10
1000
grad I
65
8
520
12
780
Total

20
1720
22
1780
Ppr=TotSuma pr/TotQpr=86
Pef=TotSuma ef/TotQef=80.90
K=Pef/Ppr*100=94.06
df1=(Qef-Qpr)*Ppr=172
Cresterea cantitatii cu TotQef - TotQpr a contribuit la sporirea indicatorului rezultativ VPF cu 172 lei
df2=(Pef-Ppr)*Qe=-112.2
Micsorarea pretului cu Pef-Ppr a contribuit la micsorarea indicatorului rezultativ VPF cu 112.2 lei
Balanta influientei factorilor BIF: Suma ef-Suma pr=df1-df2
Sub influenta factorului 2 indicatorul s-a redus cu 112 lei ce contribuie ca rezerva interna de majorare VPF pe viitor in baza imbunatatirii calitatii produsului respectiv.

4.       Ritmicitate:
Trimestre
VPF
pr
ef
in lim ritm programate
suma
%
suma
%
I
1200
23,03
1900
37,69
1200
II
1700
39,7
1500
29,76
1500
III
780
18,22
750
14,88
750
IV
600
19,05
890
17,67
600
Total
4280
100
5040
100
4050
VPFlim=min(VPFpr, VPFef)
Krt=VPFlim*100/VPFpr
La intreprinderea analizata programa productiei privind ritmicitatea nu a fost indeplinita cu 100-Krt ceea ce a dus la reducerea VPF cu VPFlim-VPFpr. Suma productiei pierdute poate considerate ca rezerva interna de majorare a VPF in viitor.

5.       Venit din vinzari
Indicatori
An precedent
An gestiune
Abaterea
Influenta factorilor
Si
120
125
5
5
VPF
4200
4360
160
160
Ri+
2,5
2
-0,5
-0,5
Ri-
2,8
2,3
-0,5
0,5
Spf
125
133
8
-8
VV
4195,7
4351,7
156

VV=Si+VPF+Ri(+)-Ri(-)-Spf
Abaterea=an gest-an prec
Infl fact=din formula VV cei cu +ramin neschimbati, cei cu – se transform in semnul opus
BIF: An gest-an prec = suma infl factorilor
Observam ca VV fata de anul precedent s-a majorat cu 156 lei, Aceasta abatere a fost determinata de influienta pozitiva a factorilor Si, VPF, Ri(-) care au cauzat majorarea VV respectiv cu 5, 160, 0,5. Sub influienta negativa a factorilor Ri(+) si Spf indicatorul rezultativ s-a redus respectiv cu 0,5, 8 lei. Entitatea data dispune de rezerve interne de majorare a VV pe viitor din contul optimizarii Sf.


6.       Dinamica si structura VA; VPF prec = 4200; VPF curent = 4360;
Indicatori
an prec
an gest
suma
%
suma
%
cons priv retrib muncii
1100
26,96
990
21,9
asig sociale (23%)
253

227,7

uzura MF
900
22,05
380
7,88
alte consum si cheltuieli
880
21,56
950
21,01
rezultat net
1200
29,43
2200
48,67
Total VA
4080
100
4520
100
VA la 1 leu VPF, bani
97,14

103,67

VA la 1 leu VPF=Total VA*100/VPF;
In anul precedent ponderea principala o detine rezultatul net care e 29,43% majorindu-se pina la 48,46%. S-a micsorat ponderea consumurilor privind retribuirea muncii de la 26,29% pina la 21.90%. VA s-a marit de la 4080 la 4520 care a fost influientata de cresterea altor consumuri si a profitului net. Influienta negativa a elementului consumuri si uzura a cauzat reducerea VA cu (990-1100) si (380-900) mii lei. VA la 1 leu VPF s-a majorati cu (103-97) bani ceeea ce se apreciaza pozitiv.


7.       Influienta factorilor asupra modificarii Ws (prod salariat)
Indicatori
an prec
an gest
VPF
1980
1995
Ns
220
218
Nm
198
202
Pm=Nm*100/Ns
90
92,66
Wm=VPF*1000/Nm
10000
9876,24
Ws=VPF*1000/Ns
9000
9151,38
Ws=Pm*Wm – formula factoriala
MDA:
dWs(Pm)=dPm*Wm0/100=(92,66-90)*10000/100=260
dWs(Wm)=Pm1*dWm/100=92,66*(9870-10000)/100=-203,72
BIF: dWs(Pm)+dWs(Wm)=dWs
151==151
Ws fata de anul precedent a crescut cu 151 lei care s-a obtinut sub influienta urmat factori: majorarea Pm cu 2,66% a cauzat cresterea ind.rezultativ cu 260 lei; micsorarea Wm de la 10000 pina la 9860 a dus la reducerea Ws cu 203,72 lei. Intreprinderea dispune de rezerve interne de majorare a ind.rez pe viitor pe seama majorarii Wm.


8.       Influienta factorilor asupra modificarii Wm (prod muncitor)
Wm=Z*h*Wh formula factoriala
Indicatori
an prec
an gest
VPF
1980
1995
Nm
198
202
Tef lucr omzile
43560
45450
Tef lucr omore
335412
336330
Z=Tzile/Nm
220
225
h=Tore/Tzile
7,4
7,7
Wh=VPF*1000/Tore
5,9
593
Wm=VPF*1000/Nm
10000
9876,24
Infl prin MSL:
nr calc
nr subst
factori de influienta
Ind rez Wm
calc infl
marim infl
denumire
z
h
wh
1
0
220
7,7
5,9
9994,6
-
-
-
2
1
225
7,7
5,9
10221,75
10221,75-9994,6
227,2
dz
3
2
225
7,4
5,9
9823,5
9823,5-10221,75
-398,3
dh
4
3
225
7,4
5,93
9873,45
9873,45-9823,5
49,95
dWm
BIF: 9876.24-10000=+227.15-398.25+49.95 <=> -123.76=-121.15
Wm fata de an precedent a scazut cu 121 lei care s-a obtinut sub infl factorilor: micsorarea duratei de lucru a zilei cu 0,3 ore a dus la diminuarea Wm cu 389.25; majorarea nr mediu zile cu 5 zile a dus la cresterea Wm cu 227.15; majorarea Wh cu 0,03 lei a dus la majorarea ind.rez cu 49.94 lei. Entitatea dispune de rezerve interne de majorare a ind rez pe viitor din contul h.


9.       VPF=Ns*Ws;
Ind
Prec
Curent
VPF
1980
1995
Ns
220
218
Ws
3000
9151,38
Infl prin MDA:
dVPF(Ns)=dNs*Ws0/1000=(218-220)*9000/1000=-18
dVPF(Ws)=Ns1*dWs/1000=218*158.38/1000=33 mii lei
BIF: 1980-1995=33-18 => 15=15.
VPF fata de an precendent a crescut cu 15 in urma influientei factorilor: cresterea Ws cu 151 a majorat VPF cu 33; scaderea Ns cu 2 a dus la micsorarea VPF cu 18. Intreprinderea dispune de rezerve pentru a mari VPF pe viitor majorind Ns.


10.       Factori detaliati de munca la modificarea VPF
VPF=Ns*Pm*Wm
Wm=VPF*1000/Nm
Ind
Prec
Curent
VPF
1980
1995
Ns
220
218
Pm
90
92,66
Wm
10000
9876,24
MDA:
dVPF(Ns)=dNs*Pm0*Ws0/1000*100=-2*90*10000/100000=-18
dVPF(Pm)=Ns1*dPm*Wm0/1000*100=+57.99
dVPF(Wm)=Ns1*Pm1*dWm/1000*100=-25
BIF: 1995-1980=-25+57.99-18 => 15=15
VPF fata de an precendent a crescut cu 15 in urma influientei factorilor: cresterea Pm cu 2.66 a majorat VPF cu 57.99; scaderea Ns cu 2 a dus la micsorarea VPF cu 18; scaderea Wm cu 123 a dus la micsorarea VPF cu 25. Intreprinderea dispune de rezerve pentru a mari VPF pe viitor majorind Ns si Wm.


11.       Randamentul MF
Rmf=Ppa*Rmfa
Indicatori
An prec
An raport
VPF
1980
1998
MF
1625
1705
Mfa
1010
1112
Ppa=Mfa*100/MF
62,15
65,22
Rmfa=VPF/Mfa
1,96
1,8
Rmf=VPF/MF
1,22
1,17
Infl factorilor prin MDA:
dRmf(Ppa)=dPpa*Rmfa0=(65.22-62.15)*1.96/100=+0.06
dRmf(Rmfa)=Ppa1*dRmfa=-0.10
BIF: 1.17-1.22=0.06-0.10 => -0.05=-0.04
Daca factorul calitativ e “–“ => activitate negativa.
Rmf fata de anul precedent a scazut cu 0.05 la influienta factorilor: micsorarea Rmfa cu 0,16 a scazut Rmf cu 0.10; marireaPpa cu 3,07 a marit Rmf cu 0,06. Intreprinderea dispune de rezerve pentru a mari Rmf pe viitor prin marirea Rmfa.


12.       Factori generali a MF la modif VPF:
VPF=MF*Rmf
Indicatori
An prec
An raport
VPF
1980
1998
MF
1625
1705
Rmf=VPF/MF
1,22
1,17
MDA:
dVAPF(MF)=dMF*Rmf0=(1705-1625)*1.22=+97.6
dVAPF(Rmf)=MF1*dRmf=-85.25
BIF: 1998-1980=+97.6-85.25 <=> 18=18
VPF fata de anul trecut a crescut cu 18 sub influienta factorilor: majorarea MF cu 80 a crescut VPF cu 97.6; scaderea Rmf cu 0.05 a scazut VPF cu cu 85.25. Intreprinderea dispune de rezerve pentru a mari VPF pe viitor prin marirea Rmf. 

13.       Factori detaliati a MF la modif VPF:
VPF=MF*Ppa*Rmfa
Indicatori
An prec
An raport
VPF
1980
1998
MF
1625
1705
Mfa
1010
1112
Ppa=Mfa*100/MF
62,15
65,22
Rmfa=VPF/Mfa
1,96
1,8
MDA:
dVAPF(MF)=dMF*Rmf0=(1705-1625)*1.22=+97.6
dVAPF(Ppa)=MF1*dPpa*Rmfa0=+102.59
dVAPF(Rmfa)=Mf1*Ppa1*dRmfa=-177.92
BIF: 1998-1980=97.6+102.59-177.92 <=> 18=18
VPF fata de an precendent a crescut cu 18 in urma influientei factorilor: cresterea Ppa cu 3.07 a majorat VPF cu 102.59; cresterea MF cu 80 a majorat VPF cu 97.6; scaderea Rmfa cu 0.16 a dus la micsorarea VPF cu 177.92. Intreprinderea dispune de rezerve pentru a mari VPF pe viitor majorind Rmfa.

Popular Posts

Expresii frazeologice

-
A o lua razna,  a avea ac de cojocul cuiva a calca ca pe ace a scapa ca prin urechile acului nici cat un varf de ac imbracat la patru ace a-si aduce aminte a aduce la cunostinta a aduce pe cineva la realitate a aduce vorba ce vant te aduce? a-si da aere a fi ceva in aer in aer liber a lua aer a fi in aer a ajunge cineva a-i ajunge cutitul la os a ajunge departe a ajunge de rasul lumii a ajunge pe drumuri cusut cu ata alba a avea zile albe a-i iesi peri albi negru pe alb noapte alba pana in panzele albe apa chioara a baga pe cineva la apa a da apa la moara a se duce pe apa sambetei a se face o apa si un pamant a fi numai o apa a-i lasa gura apa a lasa in apele lui a pescui in ape tulburi a scoate apa din piatra seaca a arde de dor a sari ca ars asa si asa asa ca asa-i cantecul asa si pe dincolo azi asa, miine asa cam asa atat e de mine atata paguba atat iti trebuie cu atat mai vartos nici atat a avea cautare a avea carlig
Read more

Corespondenta economica

-
1) Noţiuni generale despre corespondenţă. Noţiunea de corespondenţă semnifică schimbul de scrisori realizat de persoane fizice sau juridice cu scopul de a transmite un mesaj sau informaţie. Corespondenţa realizată dintre 2 persoane fizice poate fi neoficială sau privată. Corespondenţa oficială include scrisorile şi actele care servesc ca mijloc de legătură şi schimb de informaţie între persoanele juridice sau între cele fizice şi cele juridice. Corespondenţa oficială soluţionează probleme cu conţinut juridic, organizatoric, diplomatic, administrativ etc., în fiecare dintre ele prevalând caracterul economic al conţinutului, ca rezultat firesc al unei economii în continuă dezvoltare. Corespondenţa economică cuprinde totalitatea scrisorilor dintre agenţii economici, cu scopul de promovare a schimbărilor sau a noutăţilor economice. Ca disciplină de studiu, corespondenţa are drept scop însuşirea de către cei care îşi desfăşoară (sau îşi vor desfăşura)  activitatea în administraţia pub
Read more

Exam la filozofie: Primele 24 intrebari

-
1.    Filosofia ca concepţie despre lume şi modalitate de gândire. Corelaţia dintre filosofie şi alte forme de cultură: mitologie, religie, ştiinţă. Filosofia şi ştiinţa economică. Filozofia este o concepție generalг despre lume și viațг: opinii, viziuni, cunostinte, aprecieri despre lume si sine, raport om-lume, norme comportament. structura Conceptului: cunostinte, aprecieri, convingeri, idealuri , scopuri. Mitologia (mituri, povestiri, poeme, credinte in eroi, zeitati), religia (bazate pe mituri insa e mai complex: credinta, dogme, ritualuri, organizatii), filosofia (totalitatea cunostintelor nereligioase, laice), Stiinta (studiul naturii prin observație și raționament) prezinta conceptii despre lume; Economia este o știință social care studiaza aspectul economic al lumii cu ajutorul metodelor stiintifice cantitative si calitative axindu-se pe producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii. Insa bazele acestei stiinte ca si a celorlalte stiinte au fost puse ma
Read more

Analiza economico - financiara

-
1. Obiectul analizei: economia entitatilor; studierea indicatorilor, factorilor, rezervelor de imbunatatire, cauzelor, conditiilor AEF a entitatii. Componentele: indicatorii, factorii, rezervele interne, resursele si nivelul de folosire a lor. 2. Metoda compararii permite de a caracteriza fenomenul studiat prin prisma altor fenomene sau procese; studiaza schimbarile ce au loc in obiectele si fenomenele studiate, caracterul si tendintele dezvoltarii lor. Feluri de comparare: compararea marimilor efective cu cele de plan ale perioadei analizate; se aplica la efectuarea controlului si aprecierii indeplinirii planului; compararea marimilor efective cu cele normate; se aplica pentru efectuarea controlului asupra consumurilor, pentru a evidentia economia sa asupra consumului de resurse, pentru a aprecia eficienta utilizarii lor in productie; in timp: se raporta cu datele din alte perioade anterioare; in spatiu: rezultatele entitatii se compara cu cele ale altor entitati din aceeasi
Read more

Motive

-
Motivul literar const ă î ntr-un simbol, o idee, o imagine reluate sau subliniate cu insisten ţă ş i care contribuie la definirea mesajului unei opere. Motive flotante: carpe diem (traieste clipa), vanitas vanitatum (desertaciunea desertaciunilor), fortuna labilis (soarta schimbatoare), fugit irreparabile tempus (curgerea ireversibila a timpului), jertfa in numele creatiei, lumea ca teatru Obiecte: motive acvatice (izvorul, lacul, marea, ploaia, lacrima; apa vie/apa moart ă ; z ă pada), motivul focului, al pietrei (pre ţ ioase), motive vegetale (iarba; motive florale: floarea albastr ă , crinul, trandafirul…; arborele sacru: teiul, salc â mul, bradul, gorunul…); motive terestre (codrul, gr ă dina, muntele, dealul), motive astrale (steaua, luceaf ă rul, luna, soarele, norul); motivul obiectelor fermecate (palo ş ul fermecat, armura tat ă lui, oglinda, peria, basmaua…) obiecte simbolice ( cartea -simbol cultural, treapta -simbol ascensiv, oglinda -simbol al reflect ă rii
Read more

Integrale

-
Image
Tabelul integralelor functiilor elementare: Metoda integrarii prin parti : ∫udv = uv - ∫vdu ex: ∫(2x+1)sinxdx Notam: u = 2x+1 du = (2x+1)'dx = 2dx dv = sinx dx v = ∫dv = ∫sinx dx = - cosx + c Metoda substitutiei sau metoda schimbului de variabila: 1. Substituim radicalul cu t ; 2. Exprimam x prin t ; 3. Calculam dx ; (La integrala definita se calculeaza si limitele noi de integrare) 4. Inlocuim in integrala. Metoda coeficientilor nedeterminati: ∆>0   ∫(2x-1)dx/(x+2)(x+3);  A/(x+2) + B/(x+3) A(x+3)+B(x+2)=2x+1 (A+B)x-(3A+2B)=2x-1 ∆<0 1. Facem coeficientii sa fie 1; 2. Calculam diferentiala expresiei de jos si o organizam sus la numarator; 3. Despartim in 2 fractii si 2 integrale; 4. In prima integrala inlocuim diferentiala prin expresia obtinuta mai sus si obtinem formula de integrare n7; 5. In a 2-a integrala la numitor separam un patrat perfect si obtinem formula de integrare n10. Calcularea unor integrale din functii trigonometrice: ex: ∫dx/(sinx+3cosx+2) Formule
Read more

Finantele Intreprinderii exam

-
1.        Conceptul privind finanţele întreprinderii şi rolul acestora la nivel macroeconomic Finanțele întreprinderii- ansamblul de relații economice care îmbracă forma bănească ce apare în legatură cu formarea și repartizarea fondurilor. Finanțele reprezintă exprimarea valorică, prin bani, a căror semnificație s-a conturat sub impactul dezvoltării schimbului de mărfuri. Cuvîntul ”finanțe” este de origine latină ”finatio”, ”financias”, ”financia pecuniară”- plată în bani. 2.        Factorii care influenţează organizarea activităţii financiare la întreprindere * forma de proprietate : în funcție de care  apar deosebiri în sursele și metodele de construire a fondurilor * particularitățile procesului de producție : în funcție de care apar deosebiri in structura capitalului fix și circulant * Condițiile pieții: a)piața de capital:care influenț.capacit. de împrumuta întrepr.prin nivelul ratei dobînzii b)piața consumatorilor:cererea infl.nivelul vînzării întrepr.; iar of
Read more

Dreptul Afacerilor T1

-
1. Conceptii generale privind dreptul privat Dreptul reprezintă sistemul normelor juridice, adoptate sau acceptate de către stat, care reglementează cele mai importante relaţii sociale, în scopul organizării şi disciplinării comportamentului uman, conform unor valori şi unor standarde sociale recunoscute, stabilind drepturi, libertăţi şi obligaţiuni juridice a căror realizare practică este asigurată, în caz de necesitate prin forţa de constrîngere a statului. In ceea ce priveste structura dreptului o importanta diviziune  este aceea in drept public si drept privat. D reptul public este acecla care se refera la interesele statului, iar dreptul privat este acela care se refera la interesele diferitelor persoane . Această diviziune a dreptului priveşte atît dreptul naţionali (intern) cît şi dreptul internaţional. In esenta dreptul international are aceiasi caracteristici ca ale dreptului in general, in sensul ca emana de la state ca autoritati sociale competente sa elabo
Read more

Genuri si specii

-
Genul liric Ex.: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii’’ de Lucian Blaga Specii ale genului liric: *Elegie-specie a genului liric cult, meditative, care e pătrunsă de o tristeţe, melancolie, jale, deznădejde printr-o filosofe profundă, intr-o atmosfera de adînci framintari existentiale(sin prezente metafore si simboluri.). Ex.: ,,Trecut-au anii’’ de Mihai Eminescu, ,,11 elegii’’ de Nichita Stanescu *Romanta- cantec specific doar românilor, trist,melancolic, sentimental. *Meditatie- specie a genului liric, cu caracter filosofic in care sint puse probleme , teme mari, legate de existenta omului: binele, raul, (societatea) trecerea timpului, conditia geniului, viata, nasterea, moartea- ca element al destinului. Ex.: ,,La steaua’’ de Mihai Eminescu, ,,De ce-as fi trist’’ de Tudor Arghezi *Satira- specie a genului liric in care sunt biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. Ex.: ,,Satira Duhului meu’’ de G.Alexandrescu; ,,O scrisoare pierduta’
Read more

Integrarea Economica

-
1. Conceptul de integrare economică internaţională: noţiuni şi esenţă. Integrarea economică internaţională - procesul complex de realizare a interdependenţelor economice dintre economiile naţionale, proces care se concretizează în formarea şi funcţionarea unor organizaţii regionale, subregionale, zonale etc., cu caracter economic al statelor interesate, urmărindu-se dezvoltarea economică durabilă şi adâncirea colaborării economice şi de alt gen dintre statele respective. Integrarea economică internaţională poate fi considerată o modalitate calitativ superioară de colaborare economică a ţărilor, un răspuns la problemele complexe şi variate cu care se confruntă statele lumii în condiţiile adâncirii interacţiunii economice internaţionale şi care impun soluţii adecvate de colaborare economică. Procesul de integrare economică internaţională are la bază instituţionalizarea activităţii de colaborare economică a statelor participante. Structura şi mecanismele de funcţionare ale acest
Read more