retele informtice t2+

retea locala - cea care acopera o arie cu raza pina la citiva km: una sau mai multe cladiri invecinate. Aria mica permite folosirea-n retea a unor tehnologii mai simple pentru transferuri de date.

Prima retea locala a fost construita-n 73 de xerox in SUA, se numea ethernet: interconectarea pina la 100 calculatoare / statii; mediu de transmisie - cablu ethernet gros; metoda de acces la mediu - CSMA/CD; viteza - 2.94 Mbps.

topologie: stea, inel, arbore cu concentratoare, magistrala, inel dublu si, mai rar, plasa.

ethernet - standardizate ieee802.3 (institute of electrical, electronics engineering), fiecare standard e o carte aparte. (p1 10 mbps, p2 100, p3 1 gbps, p4 10 gbps, p5 100 gbps).

5 generatii

1973 - viteza - 10 Mbps (un singur caz 20); mediu de transmisie - cablu coaxial, fire de torsadare, mai rar, fibra optica; reprezentanti - ethernet, Arcnet, Token ring.

1988 - viteza - 100< Mbps; mediu de transmisie - fire de torsadare, fibra optica, mai rar, cablu coaxial;

reprezentanti - FDDI, fast ethernet, tcns, 100vg anglan.

1993 - viteza - sute de Mbps, pina la 4 G bps;  mediu de transmisie - fire de torsadare, fibra optica, mai rar, cablu coaxial; reprezentanti - fibre channel, gigabit ethernet, -//-token ring.

2002 - viteza - 10 - 40 G bps;  mediu de transmisie - fire de torsadare, fibra optica, mai rar, cablu coaxial; reprezentanti - -/-fibre channel, 10 G bps ethernet.

2010 - viteza - 100 - 40 G bps;  mediu de transmisie - fibra optica; reprezentanti - 100 G bps ethernet, 40-------//--------.

componente de baza ale retelelor locale 

statii, placi de retea in cadru statiilor, medii de transmisie, terminatoare, repetoare, punti, ruter, porti.

placa de retea - realizeaza functiile nivelului 1 (fizic) si a subnivelului MAC al nivelului 2 al modelului OSI ISO: cartela de retea NC (nivel 1, MAC), si LLC; MAC si LLC e nivelul 2. MAC - medium acces control - metoda de acces la mediu. Fiecare placa de retea are o adresa fizica unica in lume care consta din 6 cifre hexazecimale; se scrie cite 2 cifre reparate prin 2 puncte. Mediu de transmisie: cablu coaxial (RG9, RG58, RG59, RG62, TWIN, Quad), fire de torsadare (utp 3..., stp type 1, 1a), fibra optica (mono mod, multi mod), mediu inconjurator.

terminatoare - se folosesc doar cu cabluri coaxiale, servesc pentru inchiderea circuitului in locul placii de retea, rezistenta / rezistor de 50 omi; pe coaxial gros ethernet se folosesc transceivere care constau din 2 parti ce se suprapun pe cablu, ele se plaseaza din 50 in 50 m.

conectori - pentru interconectarea segmentelor de cablu sau conectarea statiilor la cablu; pentru cablu coaxial subtire ethernet se folosesc conectori BNC (binary network connector), bnc I, bnc T; lungimea cablului coaxial 500m, daca se conecteaza 2 astfel de cabluri se face prin bnc I. Pentru fire de torsadare se foloseste conectorul RJ 45; pentru fibra optica se folosesc cei ce seamana cu RJ45 doar ca-s mai mari.

repetor - pentru extinderea diametrului retelei; opereaza la nivelul 1 osi iso, fara a izola traficul de date intre segmente interconectate. exista repetoare multi port, se mai numesc hub sau concentratoare.

puntile - permit interconectarea de segmente de mediu cu izolarea traficului de date intre segmentele conectate; opereaza la nivelul 2 osi iso. exista punti multi port numite comutatoare sau switch.

ruter - opereaza la nivelul 3 osi iso. portile se realizeaza de obicei in cadrul ruterilor, dar exista porti echipamente speciale.

tcp/ip ----(gateway/poarta)----tlf - in 95 prima astfel de retea

tehnici de acces la mediu

larg cunoscute: CSMA/CD, jeton pe inel (token ring), pe magistrala (token bus), containere pe inel.

CSMA/CD - carrier sense multiple access with collision detection - tehnica ALOHA la baza, opereaza astfel: statia care are de transmis date verifica starea mediului, daca in mediu exista semnal statia constata starea ocupata a mediului si intrerupe incercarea de a ocupa mediul, preluind-o peste un interval de timp de durata aleatoare, daca mediul este liber semnalul lipseste si statia incepe transmisia; peste un interval de timp 2T compara semnalul transmis cu cel receptionat din mediu, daca aceste 2 semnale nu coincid atunci statia constata starea de coliziune (suprapunere) a 2 sau mai multe semnale si transmite-n mediu un semnal scurt de bruiaj, apoi intrerupe (jam sequence) incercarea de a ocupa mediul, reluind-o peste un interval aleator de timp. daca semnalele inca coincid, statia constata ocuparea reusita a mediului si continua transmisia un anumit interval de timp dupa care intrerupe transmisia chiar daca mai are de transmis date, apoi preia din nou incercarea de ocupare a mediului. 2T - o valoare stipulata-n standard si este egala cu durata propagarii semnalului intre 2 statii cu distanta egala cu diametrul maxim posibil al retelei. diametrul unei retele locale este egal cu distanta dintre cele mai indepartate 2 statii.

Jeton pe inel / token ring - se foloseste in retele de topologie inel; in retea exista o statie monitor care are grija sa genereze un pachet special token/jeton si ca acest pachet sa circule de la statie la statie pe inel. statia care are de transmis date obtine acest drept odata cu receptia jetonului. in functie de timpul eliberarii jetonului exista eliberarea ordinara si rapida. cea ordinara - standard ieee802.5 si prevede transmiterea jetonului catre urmatoarea statie doar dupa ce pachetul a facut inconjurul inelului. cea rapida - transmisia jetonului imediat dupa incheierea transmisiei pachetului, nu are standard. metoda se foloseste in retele token ring si fddi.

Jeton pe magistrala / token bus - folosita in retele de topologie magistrala; in retea functioneaza o statie monitor care are grija sa genereze un jeton si ca el sa fie transmis de la o statie la alta pe un inel logic. statia care a re de transmis date obtine acest drept odata cu receptia jetonului. statia foloseste eliberarea rapida a jetonului. standard ieee802.4. metoda folosita in retele Arcnet, tcns.

tehnologii concrete pentru LAN

Pure ethernet - P1-10 mbps, 10  base 5, 10 base 2, 10 base T, 10 base F, 10 broad 36 (in loc de 10 poate fi 1); 10 - viteza de transfer date; base - metoda de transmisie in banda de baza fara modularea semnalului; broad - transmisie-n banda larga cu modularea transmisiei; 5 - cablu coaxial gros ethernet, galben cu marcaje negre la fiece 2.5 m, diametru 0.5 inch, lungime maxima a unui segment de cablu 500 m, nr max de porturi la un segment 100 (port - statie / repetor); intre 2 statii pot fi cel mult 4 repetoare; cel mult 3 din cele 5 segmente - 3 cu statii; 2 - cablu coaxial subtire ethernet, sur, diametru 0.25 inch, mai convenabil de lucrat, lungime max a segmentului 186 m, configurarea e aceeasi ca la 5. deosebire: la un segment - cel mult 30 porturi, diametru maxim 25 m. daca avem nevoie de mai mult folosim punti la repetoare. T(3) - fire torsadare UTP (unshielded), lungime max a unui segment 100 m, 2 porturi la un segment. alta configurare: 4 repetoare - intre orice pereche de statii trebuie sa fie cel mult 4 repetoare, in asemenea topologie poate lucra si 5 repetoare, dar trebuie de calculat 2T, daca e mai mic decit standard va lucra. F - fibra optica multi mod, dimensiune max a segmentului pentru FB si FP 2000 m, FOIRL - 1000 m, topologia aceeasi cala utp, 2 porturi la un segment, configurarea aceeasi, ceva comun cu toate specificatiile - 1-24 statii in retea la toate 4. 36 - cablu coaxial tv 75 omi (consumatorul sa aiba la intrare astfel de rezisteta), diametrul 3.6 km (distanta dintre 2 statii), nu prea se foloseste.

Fast Ethernet - acelasi standard, p2, nu e cablu coaxial, si nici broad, csma/cd pt toate generatiile, se adauga un zero la cifra de inceput 100 base t(5), f. T - lungime max 100 m, F - intre 2 statii 412 m cind 2 repetoare intre 2 statii. diametrul 205 m; tx, fx - folosirea acestor medii omogen. tx - 2 cabluri / repetoare intre 2 statii, daca e si t si f - un repetor universal.

Gigabit Ethernet - 1000 Base T; 1000 Base F; 1000 Base Cx2 (cablu coaxial). Metoda de acces: CSMA/CD. Particularitati: -este posibila agregarea  a pina la 4 canale intr-o singura legatura de date. -in retea poate fi doar un singur concentrator. -tehnologia permite folosirea GigaEthernet in retele metropolitane.-tau creste odata cu cresterea nr de segmente.-folosirea metodei Duplex.- GigaEthernet se folosesc ca retele pentru stocarea de date(SAN)(ISCSI, FibreChannel). Tehnologia Ethernet  GigaEthrnet si FastEthernet sunt compatibile, intre ele adica intr-o  retea putem folosi toate 3 tehnologii insa interactiunea se bazeaza pe concntratoare sau routere. Nu este folosite in aceste scop a concentratoarelor.Nic 100/10-de retea ce lucreaza  cu diferite viteze(100/10) sau 1000/100/10.

10 GigaEthernet - 10000 Base T, 10000 Base F, 10000 Base Cx4. Particularitati: -metoda de acces la mediu: CSMA/CD. Nu foloseste regimul Demiduplex, doar Duplex. Se pot folosi doar comutoare sau rutere. -tehnologia poate fi folosita si inretele de arie larga. -Cel mai mare fragment de fibra optica (40 km). -tehnica este compatibila cu celelate 3 tehnici. -pot fi agregate pina la 4 canale la o legatura. -se foloseste larg in retelele SAN.

TOKEN RING - (1986-IBM) Topologia: inel fizic;Metoda de acces la mediu: Jeton pe inel. Mediu de transmisie:STP Type 1, 1A (fire torsadate ecranate). Nr. Maxim de statii 256. In cadrul placii de retea functiile electronic care realizeaza ocolirea statiei deconectate. Poate fi realizata interconecatrea prin MAU sau MSAU. Initial a fost implimentata metoda jeton pe inel cu viteza de lucru=4mbps. IEEE 802.5, IEEE 802.34, IEEE 802.3z - FastEthernet, IEEE 802.3 al - 10 GigaEthernet. Ulterior Ibm, a implimentat si metoda de acces Jeton pe inel cu eliberarea rapida.Viteza de lucru 16 Mbps. Nu este standartizata de catre IEEE. In generatia a 2-a Token ring nu are dezvoltare. Ceva similar este FDDI. Dar este dezvoltata la GigabTokenRing. Ambele tehnologii (Token ring si GBTR) functioneaza in deosebi eficient in sistemul de calcul IBM.

FDDI - (1982-1988- prima retea Prince- tehnologia de generatia a 2). Metodade aces la mediu similara TokenRing. Mediu de transmisie:Fibra optica. Topologia:inel dublu. Nr max. De statii:500. Perimetru maxim a unui inel :100km. Un inel principal se conecteaza la toate nodurile, la cel secundar, doar unele din noduri cu scopul maririi fiabilitatii de functionare. Transmisia de date se efectueaza intr-o singura directie. Inelul secundar este folosit doar in cazul caderiiunor componente ale inelului principal, realizeaza ocolirea componentelor cazute. FDDI se foloseste preponderent pentru retele metropolitane si de asemenea pentru interconectarea de retele din 1 generatie. Principalul dezavantaj este costul ridicat. FDDI->CDDI Ulterior a fost propusa FDDI-2, care pe linga regimul de acces jeton pe inel, permite separarea in mediu de transmisie a pina la 16 canale directe reprezentatea de perechi de noduri. Capacitatea maxima a unui asemenea canal este 6Mbps. Separarea fiecarui canal se efectueaza doar la cerere. Dupa incheierea transmisiei de date, canalul se elimina, iar capacitatea eliberata se adauga la canalul pentru regimul jeton pe inel.

Fiber Chanel - pentru interconectarea supercalculatoarelor in 1992-1993. Tehnologia opereaza la viteza de 200, 400, 800 mbps, ulterior 20 Gbps. Se folosesc citeva topologii-bucla, bucla cu comutator, arbore, plasa. (ulterior tehnologia a fost numita 1GigaBit 8B/10B), GigaBit Ethernet (pina la 4 legaturi cu vitaza de 4 GBiti), 2002 10GbFiberChanel (pina la 2Gbit-agreg).

Clasificarea retelelor de calculatoare

-dupa destinatie: corporative (de firma, corporatie); publice (prestarea serviciilor altor organizatii, persoane).

-dupa aria de cuprindere: arie larga cu acoperire nelimitata (WAN); regionale (RAN) aprox 100km; metropolitane (MAN) aprox 50km; locale (LAN) citiva km; personale (PAN) citiva zeci de metri; de corp (BAN) citiva metri.

-dupa tehnologia de operare: TCP/IP, X.25, Frame Relay, ISDN, ATM, MPLS.

Caracteristicile componentelor pentru retelele locale

la incarcare scade durata medie de transmisie. durata medie de transmisie a unui pachet este aproape aceeasi. la incarcari inalte a mediului de transmisie este mai eficient token ring si mai putin eficient csma/cd. csma/cd se foloseste la incarcari nu mai mari de 0.3 - 0.4. dupa complexitate cea mai simpla este csma/cd, cea mai complexa token ring. imbinind asa criterii ca duratamedie de transmisie si complexitatea la incarcarea intre 0.3 0.4 este convenabil folosita csma/cd, la incarcari mai mari - token ring, token bus.

WLAN, WPAN

WLAN - wireless Local Area Network  IEEE 802.11; Mediu de transmisie- mediu inconjurator, 2.54Ghz. Raza de actiune - pina la 100m. accesul prin acces point, electronica pana la nivelul 2 OSI; de la antena - AP - retea - ruter, prrin ruter avem acces la  o retea fixa, pentru a instala AP se testeaza semnalul. stadratele care specifica latimea de banda pentru canal: sua - 13, EU, MD - 15.

WPAN - tehnologia orientata la o singura persoana, arie personala,  IEEE 802.16; Raza de actiune 10-15m, propusa de Bluetooth in 99.  Permite interconectare de dispozitive mobile. Viteza de transmisie 725 kbps. tehnologia de cooperare a resurselor e master slave. Fiecare pachet in retea este transmis la o frecventa aparte (1500 frecventa folosite in total pentru ca sa nu apara coliziune) se aloca pe rind. nu obligatoriu de conecteaza la o retea fixa, ulterior s-a propus tehnologie pt marirea vitezei pana la zeci de Mbps.

tehnologii de cooperare a resurselor

-master-slave (stapin-supus) - SO utilizate in retele locale:Novell Neware, Windows, Unix. propusa de IBM in 50. folosit in sisteme de teleprelucrare date, prevede functionare in retea a unei statii Master si a mai multor statii Slave. Master efectueaza toate procesarile de date si gestioneaza functionarea intregii retele. statii slave au doar functii de i/o data sau comenzi. sistem centralizat, folosirea la distanta a aplicatiilor de la centru.

-server de fisiere (FileServer) - pastrarea fisierelor de uz comun la statii servere; la necesitatea utilizarii pot accesa asemeea fisiere la acele servere; s-a folosit mult timp aceasta tehnologie; ex: unix nfs, novell netware.

-client-server - deservirea fiecarei cereri a unei statii client si a uneia sau mai multor statii server. La statia client - opereaza aplicatiile client, la statia server ruleaza aplicatiile server. La intreactiunea acestor categorii de aplicatii se deserveste fiecare cerere. Se poate intimpla ca ambele categorii de aplicatii sa ruleze pe acelasi calculator. Toate serverele internet sunt de tipul Client-Server. ex: internet are telnet pentru accesul si executia sarcinilor la distanta (ftp), la server este telnetd (daemon, ftpd), serverul de stiri etwork news transit protocol, informatii bibliografice wais. Cea mai folosit tehnologie.

-egal-la-egal (peer-to-peer) - presupune acelasi statut pentru toate statiile la deservirea cererilor utilizatorilor. PPN si APPN propuse de IBM pentru retele mici pina la 20 statii; Microsoft a elaborat o interfata pentru MSDOS 'Windows 3.11 for Work groups' pentru a putea utiliza aceasta tehnologie.

Caracteristici de baza a retelelor

gama serviciilor - acces si executie de sarcini la distanta - telnet; acces, gestiune, transfer de fisiere la distanta - ftp; stiri in retea - nntp; web; forumuri - irc; telefonie - IP-VOIP; videoconferinte; tvIP; mail,etc.

calitatea serviciilor: durata medie de raspuns la cereri; probabilitatea pierderii pachetelor; probabilitatea de refuzuri in deservire.

costul serviciilor - depinde de resursele necesare retelei pentru asigurarea serviciului.

Efectul concentrarii resurselor

in baza compararii a 2 sisteme de calcul le vom descrie: sistemul de calcul consta din: n calculatoare de productivitate x pe fiecare, fiecare calculator deserveste un flux de cereri de rata Lamda. sistemul de calcul: 1 calculator de productivitate nM si deserveste un flux de cereri de rata nLamda. se va considera ca fluxul este elementar iar deservirea cererilor e de repartitie exponentiala.

primul PC in 75 de firma 'altair', 'ibm' in 81.

Modele OSI ISO

74 tcp/ip; 76 osi iso; multe functii de retea care trebuiau grupate pentru a le putea dezvolta ulterior; grupuri pe nivele in stiva: nivelul 1-3 inferior, 4-7 superior. 1) fizic - transmite fara modificari sirul de biti receptionat de la nivelul 2 in canal - la sursa si procesul invers - la destinatie. 2) legatura de date - transmiterea fara erori a datelor catre nodul adiacent, se calculeaza suma de control si se adauga la unitatea de date. 3) retea - rutare pachetelor,determinarea canalelor de iesire. 4) transport - segmentarea mesajelor la sursa si asamblarea lor din pachete la destinatar. 5) sesiune -  adevarata interfata a utilizatorului cu reteaua: cu acest nivel negociaza utilizatorul  pentru stabilirea unei conexiuni cu un alt calculator ce permite si furnizarea unor servicii deosebite precum conectarea/atasarea de la distanta, prin intermediul retelei, a unui utilizator la un calculator lucrand multiprogramat sau transferul unui fisier intre doua calculatoare; acest nivel are rolul de a stabili o sesiune intre utilizatori / legaturi si de a administra dialogul intre entitatile pereche de la nivelul 6. 6) prezentare - semantica si sintaxa informatiilor transmise, facand conversiile de coduri de reprezentare a datelor numerice, sirurilor de caractere, comenzilor, de formate ale fisierelor de la reprezentarea utilizata intr-un calculator la cea standardizata pentru retea si, in final, la cea utilizata in calculatorul interlocutor – oferind astfel coerenta informatiilor pe care programele de aplicatii le schimba intre ele sau la care se refera in cursul dialogului lor si, totodata, o independenta a utilizatorilor fata de caracteristicile eterogene ale echipamentelor. 7) aplicatie - ofera utilizatorilor (mai exact, programelor de aplicatii ale acestora) posibilitatea de acces la retea, cu toate seviciile pe carea aceasta i le poate furniza. Aici se face selectia serviciilor – in functie de necesarul de comunicatie al aplicatiilor – si se hotaraste multimea mesajelor permise, ca si actiunea intreprinsa la receptionarea fiecaruia din ele. Standardele de servicii si protocoale ,elaborate de ISO pentru nivelul 7 al modelului de referinta OSI sunt numeroase si se inscriu in doua categorii:  utilizate in diferite aplicatii, specifice anumitor tipuri de aplicatii. Nivelurile 5, 6 si 7 sunt implementate in calculatoarele din WAN, adeseori in cadrul sistemului de operare al retelei [network operating system (NOS)]. Nivelul 4 este implementat adeseori printr-o parte a NOS – ce se numeste statie de transport [transport station]. Nivelul 3 este implementat, de regula, in calculatoare si in IMP, printr-un program de interfatare ce asigura functionarea hardului [driver].Nivelul 2 este implementat prin soft si partial prin hard. Nivelul 1 este implementat doar prin hard.

Tehnologii de retea

x.25; TCP/IP; ISDN; Frame Relay; ATM; MPLS.

Tehnologia TCP/IP este lansata in 1974, constituie baza logica a Ethernet, rapida, flexibila datorita protocolului IP datagrama, dar nu prea sigura din cauza aceluiasi protocol IP.

TCP/IP -  aceasta tehnologie poate fi utilizata pentru a comunica in orice multime de retele interconectate; baza logica a internetului lansata in 74. in 81 sunt integrate in unix protocolele respective. in 87 a fost creata in sua reteaua NSF (National Science Foundation) pt a interconecta 5 centre/supercalculatoare din diverse state. intial folosea 56 kbps. in 88 NSF pt ptima data-n lume sunt folosite canale de 1,5 mbps. 90 arpa a fost desfiintata si a demarat comercializarea internetului.magistrala au vandut-o lui MSI iar baza de date cucentrele de date lui IBM si AT&T. in 93 a fost lansat exploratorul web mosaic. 94 se observa o lansare masiva de magazine electronice. 95 a fost prima lansare de telefonie IP. se dezvolta tvip. tcp/ip are 4 nivele cu protocoalele sale fiecare. datorita folosirii protocolului de tipdatagrama IP este flexibila. din aceeasi cauza si este mai putin fiabila. Protocoale:  Telnet – accesul si folosirea la distanta a accesului unui calculator, FTP- transfer de fisiere, DNS- Domain Name SIstem, transfera adresele internet prin nume de domeniu (www.ase.md) prin cifre zecimale, TFTP-mai simplu, mai rapid, TCP-protocol orientat conexiune . Are grija de recuperarea pachetelor pierdute, VDP- protocol datagrama. Nu recupereaza pachetele eronate sau pierdute, rapi dar nu prea sigur, IP- responsabil de adresare si rutare. Este un protocol datagrama, ARP- rezolutia adresei ,adica corespondenta intre adresa IP si adresa  fizica a placii de retea, RARP- ARP invers, ICMP- asigura conpatibilitatea cu diverse tehnologii de retea de acces.

x.25 Propusa in 1976 de catre CCITT conform modelului OSI/ISO foloseste metoda de comutare cu circuite virtuale, ulterior in parallel a fost realizata si metoda datagrama , dar se foloseste putin.  Tehnologia este orientata la functionarea sigura, chiar si pe canale de comunicatie de calitate joasa. Neajunsul major al tehnologiei este lenta, viteze joase. Tehnologia de la bun inceput permitea crearea de retele private virtual VPN. VPN este o retea separate logic in cadrul retelei fizice respective. Se foloseste pentru reglementarea accesului la resursele retelei. PAD  - asamblator si dezasamblator bloc date. x.21 – protocol la nivel fizic 1, x.21 bis – canal analog. x.28, x.29 – protocol la nivelul 2. x.75 – la conectarea de retele intre ele. Ruterele lucreaza la nivelul 3 x.25.

Tehnologia ISDN Lansata in 1965. Prima retea Numeris Franta 1988, este o tehnologie destinata in intregime transmisiei atit a vocii cit si a datelor . Foloseste comutarea de canale pentru transmiterea de voce si date utilizator si comutarea de pachete pentru transmisia informatiilor de transmisie.

Canale  B de 64 kbp; D de 16 sau 64 kbps. Pentru conectarea unei statii se folosesc tuburi de biti(bit pipe) 2B+D     D-16 Access de baza 2B+d(BRI) Basic Raid Interface 30B+D      D-64 Accese primar (PRI) primary. 23B+D se foloseste in USA, Canada si Japonia. Tehnologia este foarte sigura, calitativa, permite transmisie de traffic izocron deoarece este comutare de canale, dar este relative scumpa. In RM a aparut in 1999-2000.

Frame Relay(1989) Foloseste tehnologia de comutare de pachete de la ISDN. Principala particularitate nu recupereaza pachetele eronate desi le detecteaza. Pachetele eronate sunt eliminate din retea. Daca se cere recuperarea pachetelor acestea se realizeaza in cadrul statiilor la nivelele superioare. Este o tehnologie cu circuite virtual, relative ieftina, initial opera la aceeasi viteza ISDN 12 Mbps ulterior pina la 45 Mbps.

ATM  Mod de transfer asincron. Este o dezvoltare a ISDN pentru viteze foarte mari lansata primele fragmente in 1993, primul set de standarte 1993. Particularitati:   Viteze de transmisie: 155 Mbps, 622 Mbps, 2,5 Gbps, 10 Gbps. Posibilitatea transmisie tutor tipurilor de informatii inclusive emisiuni TV. Lungimea fixa a pachetelor de 53 octeti, 48 octeti date utilizator si 5 octeti informatii de serviciu. Folosirea dimensiunii fixe reduce complexitatea procesarii pachetelor permitind vite mai mari. Nu recupereaza pachetele cu date utilizator eronate dar foloseste procedure de corectare a unui bit eronat in cadrul antetului. Foloseste caile virtual (VP). O cale virtual include toate circuitele virtual ce urmeaza in retea aecelasi traseu , comutarea se realizeaza asupra caii virtual si nu asupra fiecarui circuit virtual in parte reducind astfel procesarile necesare. Metoda de comutare folosita este comutarea de pachete denumite cellule (au dimensiune fixa ,Cell relay) cu circuite virtual.

MPLS(1999) Primele concept in 1999. Primele fragmente in 2000-2001. Multiply Protocol Label Switch – comutarea prin etichete. Ideea de baza inbina calitati ATM si  sia flexibilitatii IP.       Operarea – pachetul de intrare. Acest cimp Label contine informatii suficiente pentru innaintarea pachetului prin intreaga retea MPLS pina la modul de iesire din reteaua MPLS. La nodul de iesire din reteaua MPLS eticheta se elimina si in baza analizei antetului pachetului se determina canalul de iesire.

Acces la retea prin legaturi DSL, ADSL, VDSL, modeme pentru cabluri ViMax.

Modele de rutare in retele

3 protocoale: RIP, OSPF, BGP

Internet – organizat in forma de sistem autonom (SA) interconectat. In cadrul oricarui SA avem rutere iar interconectarea SA se efectueaza prin rutere porti. In cadrul SA se folosesc protocoale de clasa IGP (interior gateway protocol), iar intre SA se folosesc protocoale EGP (exterior gateway protocol). Clasificare: IGP (RIP, OSPF), EGP (BGP). RIP – 77, protocol de tip vector distanta, calculeaza tabele de rutare in baza nr de salturi pana la adresat. Minimizeaza salturile. Nu e reusit pt ca nu ia in calcul viteza de lucru. OSPF – 88, protocol de stare a legturilor (link state),la calcularea tabelului de rutare ia in consideratie caracteristicile de transfer datecu denumire de ‚cost’ precum: durata de transfer, calitatea transmisiei, capacitatea canalului, etc. BGP – specifica intreaga cale de transmisie a pachetului, laund in consideratie caractersticile canalelor si anumite conditii / politici ce tin detraseul pachetelor: ocoloriea unor SA: din UK->India un fisier trece prin Iran, din divergente politice ocoleste Iranul, pe cea mai scurta SA, minimizarea costului, etc.

Securitatea informatiei in retele

Criptologia=elaborarea şi spargerea cifrurilor, criptografia=elaborarea cifrurilor, iar criptanaliza=spargerea. Mesajul ce trebuie cifrat=text clar, este supus unei transformări (cifrare) parametrizate de cheia de cifrare e, obţinându-se un text cifrat. Textul cifrat este transmis prin mediul de comunicaţie către destinatar. Destinatarul, pentru a obţine textul clar, efectuează transformarea inversă a mesajului cifrat, folosind o cheie de descifrare d. Protecţia (confidenţialitatea) cere ca intrusul să nu poată reconstitui textul clar dintr-unul cifrat interceptat, deci ca acesta să nu poată determina cheia de descifrare d. Autentificarea cere ca intrusul să nu poată cifra şi transmite propriile mesaje fără ca acest lucră să fie detectat, deci ca acesta să nu poată determina cheia de cifrare e. sistemelor criptografice asimetrice - La asemenea sisteme cheia de descifrare este diferită de cea de cifrare şi nu poate fi, practic, dedusă din aceasta. Pentru ca un sistem criptografic asimetric să asigure atât protecţia cât şi autentificarea informaţiei, se cere ca algoritmul de cifrare E şi cel de descifrare D să satisfacă trei cerinţe: D(E(M)) = E(D(M)) = M. Aici M este textul clar, care trebuie cifrat şi transmis; este mai mult decât dificil a se deduce D din E; E nu poate fi spart prin criptanaliză cu text clar ales. Sunt bine cunoscuţi asemenea algoritmi pentru sistemele criptografice cu chei publice ca:

algoritmul RSA propus de Rivest, Shamir şi Adleman în 1978. Securitatea acestuia se bazează pe dificultatea factorizării numerelor mari; algoritmul propus de R.Mercle în 1978. Securitatea acestuia se bazează pe dificultatea determinării conţinutului unui rucsac cunoscând greutatea (volumul) lui; algoritmul propus de El Gamal în 1985 şi cel propus de Schnorr în 1991 se bazează pe dificultatea calculului logaritmilor discreţi; algoritmul bazat pe curbe eliptice propus de Menezes şi Vanstone în 1993.

Algoritmul RSA Conform algoritmului RSA, cheia publică (de cifrare) este reprezentată prin două numere: r şi e. Aici r=pq, unde  p şi q sunt numere prime (destul de mari pentru cifrare sigură), iar e este prim faţă de x=(p-1)(q-1) (deci e nu are factori comuni cu x) şi ed=1 mod x. Cheia de descifrare, secretă, constă tot din două numere r şi d. Ca funcţie greu inversabilă serveşte funcţia exponenţială. Cifrarea constă în ridicarea textului clar M la puterea e (valorile se iau modulo r), iar descifrarea constă în ridicarea textului cifrat C la puterea d (valorile se iau modulo r). Deci C=M e mod r, M=C d mod r. Evident, asigurarea atât a protecţiei cât şi a autentificării mesajului conform modelului din fig. 3.2 necesită o dublă transformare a mesajului la sursă pentru a obţine textul cifrat, şi, de asemenea, o dublă transformare inversă a textului cifrat la adresat pentru a obţine textul clar. Problema criptanalistului constă în determinarea componentei necunoscute d a cheii de descifrare, obţinând în prealabil numerele prime p şi q. Dacă factorii p şi q sunt de aproximativ 100 cifre zecimale în lungime, cea mai bine cunoscută metodă de factorizare a numărului r=pq necesită un timp de calcul la calculator de ordinul 4.109 ani. Cifrarea şi descifrarea necesită doar secunde pentru fiecare bloc, iar dacă se foloseşte un echipament special poate fi şi mai rapidă.

Metode de cifrare: bloc (se ia un bloc si se cifreaza, sunt folosite mai des): transpozitie (modificarea ordinii umarii caracterelor textului clar), substitutie (inlocuirea fiecarui caracter al textului clar prinalt caracter obtinand cifrograma; mono – inlocuirea cu caracter al aceluiasi alfabet, polialfabetice – inlocuirea caracterului cu ale altui alfabet, poligrafice – inlocuirea secventelor cu alte secvente); continue.