Proiectarea Sistemelor Informatice EXAM

1.    Evidenţiaţi aspectele care definesc un sistem:

·        Ansamblu de elemente

·        Exista interactiune intre elemente

·        Orice sistem este alcatuit din intrari,prelucrari si iesiri

·        Din pdv al obiectivelor,sistemul este constituit din ansamblul de sarcini de executat.din pdv al structurii-ansamblu de elemente functionale.

·        Un sistem poate fi alcatuit din unul sau mai multe subsisteme,care la rindul lor se pot diviza in alte subsisteme.

2.    Sistemele unei USE sunt:

·        Sistem de decizie

·        Sistem condus

·        Sistem informational

3.      Raportul dintre SIF şi SI:

Parte/întreg(SIF este parte componenta a SI)

4.    Care sunt criteriile de clasificare a SI?

·        Structura economiei nationale

·        modul de organizare a datelor

·        gradul de interconectare

·        gradul de distribuire

·        tehnologia de prelucrare utilizata.

5.    Conform structurii EN  sistemele informatice reprezintă următoarele clase:

·         SI macroeconomice

·         SI microeconomice

6.    Categoriile de sisteme informatice macroeconomice sunt:

·        SI pentru conducerea activităţii unor ramuri ale economiei naţionale

·        SI pentru conducerea unor activităţi la nivelul economiei naţionale

·        SI funcţionale

·        SI teritoriale

7.    Categoriile de sisteme informatice microeconomice sunt:

·        Sistemele informatice pentru conducerea proceselor tehnologice.

·         SI pentru conducerea activităţilor economice.

8.    Structura unui sistem informatic poate fi determinată sub următoarele aspecte:

·        Aspect general

·        Organizatoric

·        Functional.

9.    Sub aspect general, un SI este compus din:

·        Intrari

·        Prelucrari

·        Iesiri

10.     Sub aspect organizatoric un SI este compus din:

·         Baza informationala

·         Baza tehnica

·         Software

·         Baza tehnico-stiintifica

·         Resurse umane

11.     Subsistemele Informatice funcţionale ale unei USE pot fi:

·        Producere

·        Cercetare-dezvoltare

·        Personal

·        Marketing

·         Financiar-contabil

12.     Intrările unui SI pot fi clasificate în următoarele categorii:

·        Obtinute in urma tranzactiilor interne

·        Obtinute in urma tranzactiilor externe

13.     Prelucrările unui SI reprezintă următoarele proceduri automate:

·        Crearea iniţială şi actualizarea BD;

·        Exploatarea BD;

·        Reorganizarea BD;

·        Salvarea/restaurarea BD.

14.     Sub aspect tipologic, Ieşirile unui SI pot fi:

·        Indicatori sintetici

·        Liste/situatii de iesire(rapoarte)

·        Grafice

·        Iesiri destinate altor sisteme

15.     Obiectivul general al unui SI urmăreşte:

      Asigurarea selectivă şi în timp util a tuturor nivelurilor de conducere cu informaţii necesare şi reale      pentru fundamentarea şi elaborarea operativă a deciziilor cu privire la desfăşurarea cât mai eficientă a întregii activităţi din USE.

16.     Printre obiectivele secundare ale  unui SIE pot fi numite:

·        Manageriale

·        Functionale

·        Tehnologice

17.     Funcţiile de bază ale unui SI:

   Funcţiile de bază ale unui sistem informatic rezultă din activităţile incluse în aria de cuprindere a acestuia. Aşa de exemplu, pentru sistemul informatic privind activitatea financiar-contabilă, sunt caracteristice următoarele funcţii: contabilitatea cronologică, contabilitatea sistematică, operaţii şi lucrări contabile de sfârşit de lună, etc.

18.     Printre funcţiile cumulative ale unui SI se includ:

·        Decizionala

·        Operationala(de actiune)

·        Documentare

19.     Principiile recomandate la realizarea unui SIE sunt:

·        Criteriul eficienţei economice;

·        Orientarea spre utilizatori;

·        Utilizarea de soluţii performante;

·        Abordarea globală modulară;

·        Asigurarea unicităţii introducerii datelor;

·        Soluţie generală, independenta de configuraţia actuală a sistemului informatizat.

·        Posibilitatea de dezvoltare ulterioara.

·         Alte principii.

20.     Strategiile de realizare a SIE se clasifică în funcţie de:

·        Rolul SI in cadrul USE

·        Modalitatea de abordare si realizare a SI

21.     În funcţie de rolul SI în cadrul USE se disting următoarele categorii de strategii de elaborare a SI:

·        Ameliorativa

·        Inovatoare

·        Adaptiva

22.   În funcţie de modalitatea de abordare şi realizare a SI se disting strategiile:

·        Strategia ascendenta-evolutiva(de jos in sus)

·        Strategia descendenta(de sus in jos)

23.      Managementul activităţilor de realizare a SI include următoarele acţiuni:

·        Planificare

·        Organizare generala

·        Urmarire

·        Control

·        Luarea deciziilor

24.      Etape în ciclul de viaţă a unui SI sunt:

·        studiul şi analiza sistemului informaţional existent;

·        proiectarea generală (conceptuală) a SI;

·        proiectarea de detaliu (fizică) a SI;

·        implementarea SI;

25.      Obiectivul de bază al analizei SIF include:

Obiectivul de bază al etapei de analiză a SIF existent presupune efectuarea

unui studiu complex asupra activităţii informaţionale a unităţii beneficiare (UB), a

resurselor informaţionale de care dispune unitatea, precum şi a fluxurilor

informaţionale existente. Analiza este necesară pentru a scoate în evidenţă, atât

aspectele negative ale SIF existent, cât şi cele pozitive în vederea realizării unui

nou SI care să satisfacă cerinţele informaţionale ale UB şi, implicit, să sporească

performanţele acesteia.

26.   Analiza SIF include următoarele faze:

·        Preliminara

·        De baza

·        Finala

27.      Faza preliminară (Investigaţia iniţială)   a analizei SIF presupune următoarele activităţi:

·         pregătirea condiţiilor necesare analizei SIF;

·         constituirea colectivului pentru analiza SIF;

·         elaborarea programului de realizare.

28.     Faza de realizare propriu-zisă a analizei SIF presupune activităţile:

·        documentarea pentru analiza SIF;

·        alegerea procedeelor de analiză a SIF;

·        studiul componentelor SIF existent;

·        evaluarea critică a SIF existent;

·        elaborarea variantelor de realizare a SI;

29.     Printre procedeele de analiză a SIF pot fi numite:

·        Observarea directa

·        Studierea documentatiei existente

·        Participarea la executatrea activitatilor

·        Inventarierea documentelor

·        Chestionarul

·        Interviul

30.     Finalizarea analizei SIF include:

·        Scopul, domeniul şi restricţiile proiectului;

·        Legătura proiectului cu planul strategic al întregului SIF;

·        Aprecierile critice faţă de sistem;

·        Recomandări privind îmbunătăţirea SIF existent şi pentru proiectarea

       unui nou SI;

·        Descrierea informaţiilor necesare luării deciziilor ulterioare, etc.

31.     Proiectarea generală (conceptuală) are ca scop:

·        Elaborarea conceptiei logice a SI

32.     Definirea structurală şi funcţională a unui SI se face la etapa:

·        Proiectare generala

33.     Variantele de abordare a proiectării generale a SI sunt:

·        Iesiri-Intrari;

·        Intrari-iesiri;

·         Mixta

34.     Proiectarea de detaliu are ca obiectiv:

·        Transformarea modelului conceptual al noului sistem într-un model operaţional

35.     Printre activităţile etapei de PD pot fi enumerate:

·        Proiectarea ieşirilor şi intrărilor SI;

·        Proiectarea BI;

·        Definirea sistemului de fişiere şi / sau bazei de date;

·        Realizarea programelor;

·        Organizarea procesului tehnologic de prelucrare a datelor.

36.     Implementarea unui SI subînţelege:

Testarea (verificarea) sistemului proiectat şi realizat fizic în condiţiile reale din

unitatea beneficiară şi aducerea la stadiul de funcţionare şi exploatare efectivă.

37.     Exploatarea curentă a SI subînţelege:

·        Utilizarea propriu-zisa a sistemului informatic si activitatile de perfectionare si mentinere in starea functionala si operationala,pina la finele ciclului de viata a sistemului.

·        De asemenea, la această etapă SI poate fi dezvoltat, adică dezvoltarea

       sistemului informatic subînţelege realizarea si integrarea de noi componente care

       sa îmbunătăţească şi/ sau dezvolte funcţionalitatea şi performanţele sistemului.

38.     Criteriile de structurare a  L/S de ieşire sunt:

·        Natura activităţii USE;

·         Cerinţele informaţionale ale conducerii unităţii economice;

·         Obiectivele propuse;

·        Cadrul legislativ-normativ (legi, decrete, hotărâri, norme metodologice,

·        instrucţiuni, decizii interne);

·         Cerinţele specifice, unităţii beneficiare.

39.     Definirea fiecărei liste-situaţie de ieşire presupune precizarea următoarelor elemente:

·        Specificul activităţilor desfăşurate concret în unitatea economică .

·        Destinaţia listelor/ situaţiilor de ieşire (destinate unitatii beneficiare,altor agenti economici si organisme de stat)

·        Gradul de sintetizare a indicatorilor economico-financiari

·        incluşi în liste/situaţii.

·        Momentul generării listelor/situaţiilor de ieşire .

·        Referinţa în timp a acestora .

·        Modul de obţinere a listelor/situaţiilor de ieşire .

40.     Cerinţele atribuite proiectării L/S de ieşire :

·        Valorificarea cât mai deplină a posibilităţilor hard şi soft;

·        Prezentarea într-o formă cât mai simplă, inteligibilă pentru a asigura

·        facilitatea în utilizare;

·        Să fie cât mai concisă, ceea ce impune omiterea detaliilor nesemnificative,

·        ce nu corespund scopului propus;

·        Datele pe care le conţin să fie corelate între ele;

·        Asigurarea succesiunii logice a datelor: informative, de grupare şi cantitativ-valorice;

·        Frecvenţa de obţinere trebuie astfel stabilită, încât să ofere beneficiarului

·        posibilitatea de a acţiona şi de a reflecta o anumită perioadă de timp;

·        Proiectele listelor/situaţiilor de ieşire trebuie însoţite de „legende”, în care să

se specifice principalele caracteristici ale acestora.

41.     Ce reprezintă Legenda unei L/S de ieşire ?

·        Element obligatoriu al proectarii l/s de iesire

·        Indicatori pentru beneficiari

·        Rezultatul ieisrilor

42.     Care sunt elementele complementare ale unui grafic?

·        Titlul şi subtitlul graficului;

·        Legende privind reprezentarea indicatorilor din grafic;

·        Grile pentru redarea graficului prin linii orizontale sau verticale;

·        Reprezentarea cromatică a graficului (alb-negru sau alte culori);

·        Definirea unor formate corespunzătoare pentru valorile indicatorilor

·        (număr fix de zecimale, reprezentare cu mantisă sau exponent, prin

·        procente, format historgamă – semnul „+” pentru valori pozitive şi

·        semnul „-” pentru valori negative, etc.).

43.     Ce categorii de ieşiri către alte SI există, din punct de vedere tipologic ?

·        Directe (on-line)

·        Indirecte (off-line)

44.     Evidenţiaţi cerinţele de codificare:

·        Unicitatea codului

·        Stabilitatea şi supleţea în timp a codului

·        Comoditatea utilizării codului

·        Concizia codului

45.     Funcţiile codificării:

·        Funcţia de caracterizare

·        Funcţia de identificare

·        Funcţia de control

·        Funcţia de manipulare

46.     Criteriile de structurare a codurilor:

·        Structura simbolului­(elementare,complexe)

·        Modul de detectare si corectare a erorilor(auto-)

·        Natura atributelor(numerice,alfabetice,alfanumerice)

·        Lungime(fixa,variabila)

·        Modul de elaborare(manual,automat)

47.     După structura simbolului se disting următoarele clase mari de coduri:

·        Elementare

·        Complexe

48.     Codurile elementare sunt:

·        Secvenţiale

·        Secvenţiale pe grupe sau clase (seriale)

·        Cu semnificaţie mnemonică

·        Cu semnificaţie descriptivă

49.     Codurile complexe sunt:

·        Ierarhizate

·        Juxtapuse

50.      Fazele realizării codificării sunt:

·        Pregătirea activităţilor de codificare;

·        Codificarea propriu-zisă;

·        Întocmirea nomenclatoarelor de coduri;

·        Întreţinerea codurilor.

51.      Codificarea atributelor presupune acordarea de coduri pentru:

·        Atributele componente ale BI de intrare;

·        Intrările SI (documentele de intrare);

·        Ieşirile SI (indicatori sintetici, Liste/Situaţii, grafice, etc.);

·        Entităţile structurii BI (abrevierea denumirii entităţilor);

·        Compartimente structurale ale SI proiectat (Subsisteme, aplicaţii, unităţi

·        funcţionale, unităţi de prelucrare, module, etc.)

52.      Criteriile de structurare a documentelor de intrare sunt:

·        Sfera de utilizare;

·        Frecvenţa de utilizare şi ponderea informaţiilor fixe ;

·        Regimul de gestionare;

·        Tipurile tranzacţiilor externe;

·        Formatul de prezentare, etc.

53.      Adaptarea documentelor de intrare la cerinţele unui SI presupune:

·        Scopul adaptării documentelor de intrare;

·        Tipuri de documente primare utilizate;

·        Modificările de conţinut şi format ale documentelor primare.

54.      Modificările de conţinut a documentelor de intrare sunt:

·        Adăugarea în documente a rubricilor pentru coduri în măsura în care acestea

·        nu sunt deja prevăzute

·        Eliminarea atributelor ce se obţin prin calcule (de exemplu, valoarea);

·       Regruparea şi modificarea rubricilor

55.      Modificările de format a documentelor de intrare sunt:

·        gruparea în cadrul documentului

·        evitarea intercalării atributelor

·        evidenţierea în cadrul documentului

·        ordinea atributelor

·        evidenţierea zonelor care conţin atribute ce se preiau în colecţiile de

date

56.      Standardul ISO/IEC grupează activităţile care pot fi executate în timpul ciclului de viaţă în:

·        Procese primare

·        Procese ajutatoare

·        Procesul organizatorice

57.      Conform standardului ISO/IEC, procesele primare ale ciclului de viaţă al unui SI includ următoarele activităţi:

·        p.de achizitie

·        de furnizare

·        de dezvoltare

·        de operare

·        de intretinere

58.      Conform standardului ISO/IEC, procesele organizatorice ale ciclului de viata a unui SI includ următoarele activităţi:

·        Management

·        Infrastructura

·        Imbunatatirea procesului

·        Formarea personalului

59.      Conform standardului ISO/IEC, procesele ajutătoare ale ciclului de viaţă al unui SI includ următoarele activităţi:

·        Documentare

·        Gestiune a configuratiei

·        Asigurare a  calitatii

·        Testare

·        Validare

·        Analiza comuna

·        Auditare

·        Solutionarea problemei

60.      Proiectarea BI presupune:

·        Determinarea atributelor bazei informaţionale

·        Determinarea categoriilor de atribute

·        Structurarea bazei informaţionale în entităţi

61.      Fezabilitatea unui SI reprezintă:

·        Capacitatea de a fi realizat

62.      Fiabilitatea unui SI reprezintă:

·        Gradul de rezistenta a sistemului contra factorilor nocivi independenti de vointa directa a omului.

63.     Viabilitatea unui SI reprezintă:

·        Durabilitate,rezistenta,trainicie

64.      Maniabilitatea unui SI reprezintă:

·        Insusirea de a fi maniabil

65.     Metodele de abordare  a SI se clasifică în următoarele grupe:

·        Metode orientate spre functii

·        Metode orientate spre fluxuri de date

·        Metode orientate spre informatii sau date

·        Metode orientate-obiect

66.     "Datele" unui SI, surprinse în formă de atribute, reflectă:

·        Structura statica a SI

67.      "Funcţiile" unui SI scot în evidenţă:

·        Ceea ce face sistemul.ele pot fi vazute si ca procese

68.      "Comportamentul" unui SI surprinde:

·        starea comportamentală prin care trece sistemul, adică scoate în evidenţă influenţa evenimentelor sau dinamica sistemului.

69.      Avantajele metodei orientate spre funcţii sunt:

·        simplitate – fiind o cale naturală de rezolvare a unei probleme;

·        obţinerea destul de lejeră a cerinţelor utilizatorului;

·        generarea de soluţii pe diferite niveluri de abstractizare (sistem, subsistem, funcţie, subfuncţie).

70.   Un "obiect" poate fi descris astfel:

      Obiect = identitate + comportament + stare

71.      Printre modelele CVDSI pot fi menţionate:

·        Cascadă

·        V

·        X

·        Incremental,

·        Spirală

·        Evolutiv

·        Tridimensional

·        Minge de baseball (sau de oină)

·        Fantană arteziană

·        Piramidă

·        Pinball (bila  magică)

72.      Avantajele modelului "Cascadă" sunt:

·        Un control total asupra etapelor (fazelor), in sensul că ele sunt ordonate şi, deci sunt previzibile, prin

evidenţierea clară a ariei de cuprindere a fiecărei etape sau subetape;

·        Este uşor de insuşit de către membrii echipelor de analiză şi proiectare, inclusiv de cei noi, cu o experienţă

mai mică;

·       Fiecare etapă este insoţită de o documentaţie perfect structurată (controlată).

73.     Printre avantajele modelului incremental pot fi numite:

·        Se incadrează in principiul arhicunoscut „Imparte şi vei stăpani”, prin

posibilitatea abordării unor părţi ale intregului;

·        Sistemul poate fi livrat şi pe componente realizate la perioade scurte de

timp;

·        Proiectul sau sistemul final poate fi realizat de mai multe echipe sau

persoane datorită modularizării lui.

74.       Avantajele modelului "spirală" sunt:

·        Posibilitatea evaluării riscurilor in diferite momente;

·        Simplificarea operaţiunilor de evaluare a ceea ce este necesar in etapa (prototipul) următoare,

inclusiv prin prisma costurilor.

75.       Printre dezavantajele modelului "Cascada" pot fi enumerate:

·        Sistemul se predă doar după parcurgerea etapelor anterioare, ceea ce inseamnă o lungă perioadă de timp,suficient ca beneficiarul să-şi schimbe pretenţiile;

·        Nu reprezintă o abordare dinamică a sistemelor;

·        Nu este deschis schimbărilor ce pot interveni pe parcurs.

76.       În modelul "V" utilizatorul este implicat:

         Doar in fazele din partea superioara a V-ului.

77.       Ce face ineficient modelul "V" ?

·        Validarea va scoate  in evidenţă faptul că sistemul, in forma lui finală, răspunde sau nu cerinţelor iniţiale.

78.       Filosofia de bază a modelului incremental este:

După etape pregatitoare se efectuează divizarea proiectului in subproiecte, ele fiind urmărite pe activităţi care vor concura la obţinerea componentelor necesare sistemului final.

79.       Printre dezavantajele modelului incremental pot fi numite:

·        Imposibilitatea aplicării lui in toate cazurile, uneori neexistand elementele necesare divizării intregului;

·        Componentele pot fi realizate numai după ce intregului sistem i se defineşte arhitectura, totul derulandu-se după strategia descendentă, ceea ce inseamnă incă o condiţie dură: cunoaşterea şi formularea cerinţelor din etapa primară de abordare a sistemului;

·        Fiind posibil de realizat pe părţi, eforturile de integrare a acestora in intreg sunt destul de mari,vorbindu-se chiar de o aşa-zisă testare multiplă de sisteme, cu trimitere la faptul că, de fiecare dată cand se adaugă o nouă componentă, sistemul poate fi considerat ca unul nou.

80.       Printre elementele ce condiţionează folosirea modelului spirală pot fi numite:

·        Profesionalismul echipei de dezvoltare;

·        Flexibilitate in acţiune, inclusiv in alocarea de fonduri precum şi in definirea activităţilor de intreprins.

81.       Modelul evolutiv are un puternic impact asupra:

Modelul evolutiv are un puternic impact in mediul utilizatorilor deoarece este orientat către aceştia. De asemenea, procesul de dezvoltare a sistemelor se efectuează sub un control permanent, inclusiv din partea clienţilor

82.       Reuşita utilizării modelului evolutiv constă în:

Principalul avantaj al acestui model constă in crearea unei arhitecturi deschise, flexibile, elaborată prin

participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv a utilizatorilor, dar şi a unor specialişti profesionişti

83.       Modelul evolutiv are un puternic impact asupra://se repeta cu 81

84.      Reuşita utilizării modelului evolutiv constă în://se repeta cu 82

85.       Modelul tridimensional surprinde:

Dezvoltarea sistemelor printr-o redare grafică bazată pe trei axe. Astfel,

este descris ciclul de viaţă al sistemului, ciclul de viaţă al proiectului şi ciclul de viaţă al abstractizării.

86.       Originalitatea modelului tridimensional consta in:

Originalitatea modelului constă in axele ciclului de viaţă al sistemului şi ciclului abstractizării

87.       Modelul X exprimă:

Exprima modul in care specificaţiile tehnice devin sisteme livrate.

//e o activitate derulata inainte

   e o activitate derulata inapoi

88.       Calcularea Economiei anuale în rezultatul implementării SI presupune utilizarea indicatorilor:

E_c-economia anuala a cheltuielilor curente

  E_f.a- Economia în rezultatul îmbunătăţirii (forţării) conducerii prin intensificarea

activităţilor economice şi de control

E_a-economia anuala in urma implementarii SI(lei)

E_a=E_c+E_f.a

89.       Pentru calcularea economiei anuale a cheltuielilor curente a unui SI sunt utilizaţi indicatorii:

Economia anuală a cheltuielilor curente:

E_c=C_b-C_a

C_b,C_a- cheltuieli (în expresie valorică) privind variantele de bază şi respectiv de

proiect;

90.      Care dintre caracteristicile numite redau capacitatea SI de a răspunde rapid şi eficient la cerinţele informaţionale necesare luării deciziilor:

·        Caracteristicile funcţionale

91.       Care dintre caracteristicile numite reflectă efectele rezultate din funcţionarea SI:

·        Caracteristicile economice

92.       În cheltuielile de realizare a unui SI se includ:

·        cheltuieli pentru analiza, proiectarea şi implementarea SI;

·        cheltuieli pentru pregătirea şi specializarea personalului (şedinţe, demonstraţii

etc.);

·        cheltuieli pentru procurarea şi adaptarea de elemente tipizate;

·        cheltuieli pentru achiziţionarea TC;

·        cheltuieli pentru amenajarea spaţiilor necesare

93.        În cheltuielile de exploatare a  unui SI se includ:

·        cheltuieli pentru retribuirea personalului de informatică;

·        cheltuieli pentru perfecţionarea pregătirii cadrelor;

·        cheltuieli pentru materialele consumabile şi cheltuieli pentru amortizarea

          uzurii TC;

·        cheltuieli pentru întreţinerea curentă şi reparaţii capitale a TC;

·        cheltuieli de întreţinere a SIE constând în revizuirea produselor - program şi a

·        circuitului informaţional;

·        alte cheltuieli.

94.  Determinarea eficienţei economice a SI presupune:

Calcularea raportului dintre rezultatul util (efectul SI în procesul de conducere şi execuţie) şi cheltuielile avansate pentru realizarea efectului

dorit.