Contabilitate Financiara exam 2012
Cadrul normativ – bazat pe sir de acte legislative si
normative cu statut diferit; unele acte sint obligatorii pt aplicare, altele
poarta un caracter de recomandare; - totalitatea actelor legislative si
normative ce reglementeaza contabilitatea formeaza un sistem unic si complex
care poate fi clasificat in urmatoarele grupe:
Legea contabilitatii (2007) –
stabileste cadrul juridic, cerintele unice, mecanismul de reglementare a
contabilitatii si a raportarii financiare in RM
Hotaririle guvernului RM –
stabilesc etapele reformei contabilitatii, cerintele inaintate fata de
rapoartele financiare si nomenclatorul snc; aici se mai includ si SIRF-urile
care sint valabile in rm odata cu implementrea legii contabilitatii
SNC si alte acte normative ce
reflecta contabilitatea economiei nationale in ansamblu – in care se indica
modul concret de contabilizare a anumitor elemente contabile si de intocmire a
rapoartelor financiare. ministerul finantelor a rm e organul de reglementare
care elaboreaza si aproba snc. Exista 30 snc si 14 comentarii privind aplicarea
lor.
Instructiuni si acte de
reglemetare a contabilitatii elaborate in cadrul sectoarelor: plan de conturi,
regulament privind inventarierea, particularitatile contabilitatii in cooperative
de intreprinzator etc
Documente de lucru elaborate in
cadrul entitatii – politica de contabilitate, formularele documentelor primare,
planul de conturi de lucru, etc
La moment toate snc se revizuiesc
incit sa se includa toate modificarile parvenite timp de 10 ani si se
preconizeaza aplicarea lor la 1 ianuarie 2014
Obiectul de studiu – patrimoniul entitatii si modificarile in
componenta acestuia; elementele: activele, capitalul propriu, datoriile,
veniturile, cheltuielile, rezultatul financiar. Activele si Pasivele – mijloace
economice si sursele de formare a lor; se reflecta in bilantul contabil: A =
capital propriu + datorii; Capital propriu = Active – datorii. Veniturile
(clasa 6, pasiv) si cheltuielile (clasa 7, activ) reprezinta sumele primite de
la vinzarea marfurilor, produselor si cheltuielile legate de aceste operatii;
reflecta in raportul de profit si pierderi = diferenta dintre venituri si
cheltuieli reprezinta rezultatul financiar al entitatii. Metoda contabilitatii – ansamblul de procedee ce stabilesc
normele si principiile cu ajutorul carora se cerceteaza starea si miscarea
elementelor patrimoniale; procedeele metodei:
bilantul contabil prin care se
reprezinta la un moment dat in expresie valorica patrimoniul entitatii sub
dublu aspect – mijloace economice (active) si surse de procurare a acestora
(pasive)
cont contabil – procedeu de
grupare, sistematizare, calcul, a starii si miscarii elementelor patrimoniale;
fiecarui element patrimonial i se asociaza un cont.
balanta de verificare – controlul
exactitatii inregistrarilor in conturi care asigura respectarea dublei
inregistrari.
Dubla inregistrare – procedeu de
reflectare a operatiilor economice in conturi – inregistrarea simultana, cu
aceiasi suma a fiecarei operatii pe 2 conturi contabile: in debitul unuia si
creditul altuia.
Documentatie – orice operatie
econimica si financiara trebuie consemnata in documentele care justifica
inafptuirea lor.
Evaluarea – datele sint
prezentate printr-o singura unitate de masura: transformarea unitatilor natural
in monetare cu ajutorul preturilor.
Calculatia – toate formele de
calcul: calculul in documente, rulajelor, soldurilor contuilor, rezultatelor
inventarierii, stabilirea costului de productie, calculul rezultatelor finale.
Inventariere – constatare a
marimii patrimoniului prin compararea marimii reale cu cea calculate in
contabilitate – verifica integritatea materiala a patrimoniului.
Cont contabil – procedeu de inregistrare curenta, grupare
ordonata si control operativ a existentei si miscarii elementelor patrimoniale
ale entitatii intr-o perioada de gestiune. Fiecare cont contine urmatoarele
elemente structurale: titlul contului, debitul si creditul (2 parti ale
contului in care se inregistreaza elementele debitor/creditor), rulaj (sumele
inregistrate in debitul sau creditul contului: debitor si creditor), soldul
(diferenta dintre sumele inregistrate in debitul sau creditul unui cont:
debitor (totalul dindebit e mai mare decit cel din credit) si sold creditor
(invers); poate fi initial si sold final (sf=si+rulaj care arata cresterea –
rulaj care arata descresterea). In raport cu bilantul deosebim
conturi de active in care in
debit se reflecta soldul initial, sold final si cresterile, iar in credit
descresterile. Sf= si+rd-rc
cont de pasiv in care in credit
se indica soldul intial, soldul final si cresterile, iar la debit
descresterile. Sf=si+rc-rd
Evidenta analitica si sintetica – dupa gradul de detaliere a
informatiilor deosebim conturi
Sintetice – cu ajutorul carora se
obtin date generale in expresie valorica despre elemental patrimonial; ele sint
unice pt toti agentii economici. Evidenta bazata pe conturi sintetice se
numeste evidenta sintetica
Analitice – destinate pt evidenta
partilor component ale unui cont sintetic, cu ajutorul lor datele din contul
sintetic se detaliaza, inregistrarile pot fi in forma baneasca cit si in etalon
natural. Evidenta bazata pe conturi analitice se numeste evidenta analitica
Inafara de ceaste conturi se mai
folosesc si subcontruile (veriga intermediara intre conturi sintetice si
analitice) cu ajutorul carora se efectueaza o grupare suplimentara a datelor
analitice si se determina indicatorii rapoartelor financiare.
Legatura reciproca:
totalurile Si din sintetic =
totalul Si a conturilor analitice
Rd sintetic = total Rd din
analitice
Rc sintetic = total Rc din
analitice
Sf sintetic = total Sf din toate
conturile analitice
Principiile de baza
Contabilitatea de angajamente
(stabilizareii exercitiului) – recunoasterea veniturilor si cheltuielilor in
perioada in care ele au avut loc indiferent de momentul incasarii sau platii
mijloacelor banesti
Continuitatea activitatii –
entitatea isi va continua in mod normal activitatea fara a intra in stadia de
lichidare sau reducere substantiala a activitatii
Permanenta metodelor –
continuitate in aplicarea regulilor de evaluare, inregistrare in contabilitate
Dubla inregistrare – orice
operatie economica se reflecta de 2 ori: odata in debitul unui cont, alta data
in creditul altui cont cu una si aceiasi suma
Prudentei – neadmiterea
supraevaluarii activelor si veniturilor si a subevaluarii datoriilor si cheltuielilor
Periodicitatea – divizarea
activitatii entitatii pe perioade de gestiune (in RM e anul)
Necompensarii – excluderea
compensarii reciproce intre active si datorii intre venituri si cheltuieli
Autonomiei entitatii – separarea
activitatii entitatii de proprietari (conturile entitatii trebuie sa fie
separate de conturile proprietarilor)
Politica de contabilitate – totalitatea principiilor, conventiilor,
regulilor si procedurilor adoptate de catre entitate pentru tinerea
contabilitatii si intocmirea rapoartelor financiare. Ea se elaboreaza in baza
SNC 1 “Politica de contabilitate”. – se elaboreaza pt fiecare an de gestiune de
catre contabili, economisit, conducatori etc si se aproba de catre adunarea
generala. Procedura de elaborare a ei consta in alegerea unui procedeu din cele
propuse de SNC tinind cont de particularitatile activitatii entitaatii. Ex: SNC
16 recomanda 4 metode de calcul a uzurii: liniara, sold degresiv, degresiv cu
rata descrescatoare, proportional volumului productiei fabricate; entitatea
alege doar o singura metoda si o reflecta in politica de contabilitate. - Pt
anul curent de aproba la finele anului precedent. – trebuie sa fie aplicata
consecutiv de la o perioada la alta, doar in cazul reorganizarii entitatii,
schimbarii roprietarilor, modificarii legislatiei poate fi modificata. - se
include intr-un compartiment separat in nota explicativa la rapoartele
financiare.
Documentele contabile – dovada scrisa care
confirma safirsirea unei operatii economice sau da dreptul de savirsire a ei.
Functiile:
Consemnare cifrica, cantitaiva si
valorica a operatiilor economice efectuate la entitate
Justificativa – la baza
inregistrarii in contabilitate a operatiilor
Informativa – datele din
documente sint informatii operative, contabile, statistice
Control – se urmareste
activitatea entitatii in cele mai mici detalii
Calculatie – calculul
consumurilor,costurilor, veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare
Juridica – stabilesc drepturile
si obligatiile banesti ale entitatii
Tipurile:
Dupa destinatie: dispozitie
(dispozitie de a savirsi o anumite operatie ca ordin de angajare, concediere
etc); justificative (onsemnare a savirsirii operatiei ca ordin de incasare,
dispozitie de plata, bon de primire, consum a materialelor etc); mixte ca
decontul de avans (pt deplasari) ca ordin de plecare si confirmare ca s-a
savirsit;
Nr de intocmire: primare
(justifica efectuarea operatiei sau acorda dreptul de a efectua operatie ca bon
de primire, consum, fisa de pontaj etc); centralizatoare (intocmite in baza
celor primare: borderouri de repartizare a consumurilor de materiale, a
salariilor calculate, borderouri de intrare/iesire a materialelor etc)
Mod de cuprindere a operatiilor:
singulare (intocmite in momentul sau dupa savirsirea operatiei si cuprind
doar o singura operatie ca bon de consum, intrare, dispozitie de plata etc);
cumulative (se inregistreaza operatii omogene savirsite intr-o perioada de timp
saptamina, luna etc ca fisa limita de eliberare a materialelor de la depozit
intocmita odata in luna)
Locul intocmirii: interne,
externe (facturi)
Circuitul – calea parcura de
document de la scriere pina la arhivare/pastrare. Circuitul cuprinde toate
etapele parcurse de document: verificare (folosrea modelul de document
corespunzator operatiei, nivelul completarii, semnaturi, stampila, date etc,
calcule), utilizare, evolutia, prelucrarea (gruparea, evaluarea, calcularea
indicatorilor, intocmirea registrelor contabile, formulelor in baza lor, etc),
arhivare.
Inventariere – din legea contabilitatii
este procedeu de control si confirmare documentara a existentei elementelor
contabile ce aprtin sau se afla in gestiune temporara a entitatii. – permite de
a obtine date reale in scopul intocmirii rapoartelor financiare; in baza
acestor date la marimea divergentelor se corecteaza datele contabile; - permite
descoperirea greselilor comise pe parcursul perioadei de gestiune in documente,
registre, etc; - aprecierea calitatii activitatii lucrarilor contabilitatii;
Tipuri:
In raport cu gradul de cuprindere
a elementelor patrimoniale: partiala (anumit tip de elemente: inventarierea
pieselor de schimb, sau doar a omvsd); generala (cuprinde toate elementele
patrimoniale a entitatii; odata in an inainte de intocmirea raportului
financiar)
Caracterul efectuarii:
planificata (dupa plan prestabilit); inopinata/exceptioanala (neasteptat prin
organe de judecata, conducatorului etc)
Infaptuirea inventarierii – se petrece conform
regulamentului privind inventarierea 2003; se emite ordin prin care numeste
comisia de inventariere (cel putin 3 persoane); etapele: Pregatirea,
Constatarea valorilor materiale si evaluarea acestora in lista de inventariere,
Compararea datelor invetarierii cu datele contabilitatii si determinarea
divergentelor stabilite, Reflectarea divergentelor in contabilitate
Pt stabilirea marimii reale a
mijloacelor: se cintaresc, se masoara, numara in prezenta persoanei gestionare.
Rezultatele inventarierii se inregistreaza in borderou de inventariere care se
semneaza de toti membrii comisiei si se transmite in contabilitate unde se
intocmeste situatia comparativa: aici se compara datele contabile cu rez
inventar si se determina + si lipsuri de inventar. Inbaza acestui borderou se
intocmeste proces verbal in care se indica divergentele stabilite:
Plusuri de inventar:
De active curente dt 211
materiale, 213 omvsd, 241 casa etc, ct 612 alte venituri operationale
De active pe termen lung dt 111
an, 123 mf, ct 621 venit din activit de invest
Lipsuri de inventar:
De active curente Dt 714 “Alte
cheltuieli operaţionale”, Ct 211 materiale, 213 omvsd, 241 casa etc
De active pe termen lung Dt 721
”Cheltuieli din act. de investiţii” Ct 123 mf, Ct 111 AN, 123 MF
Recuperarea lipsei din contul
persoanei vinovate:
Recuperare intr-o luna: 1)
atribuirea lipsei persoanei respective Dt 227 (cu TVA) Ct 612 (fara TVA) Ct 534
(TVA); 2) retinere din salariu Dt 531 Ct 227.
Recuperare pe parcursul unei
perioade de timp (de exemplu 1000 lei in 10 luni => lunar 100 lei): 1)
atribuirea lipsei persoanei respective Dt 227 (cu TVA) Ct 515 (fara TVA) Ct 534
(TVA); 2) retinere lunar din salariu intocmita 10 luni Dt 531 Ct 227 – 100 lei;
3) Actualizarea venitului curent intocmit 10 luni Dt 515 Ct 612 – 100
lei.
Planul de conturi – act normativ elaborat de ministerul
finantelor care reflecta existenta si modificarile elementelor patrimoniale in
perioada de gestiune; contine 9 clase, grupe de conturi, conturi sintetice si
subconturi; 1-7 ale c.fin. si sint obligatorii.
I.ATL – active cu exceptia 113
(amortizarea an), 124 (uzura MF), 126 (epuizarea resurselor material);
II.AC – active cu exceptia 214
(uzura OMVSD), 222(corectii la datorii dubioase), 233 (diminuarea valorii
investitiilor pe termen scurt);
III.CP – pasiv cu exceptia 313
(capital nevarsat), 314 (capital retras), 334 (utilizarea profitului)
IV.DTL – conturi de pasiv
V.DTS – conturi de pasiv
VI.Venituri – pasiv
VII.Cheltuielile – activ
VIII.Conturi ale contabilitatii
de gestiune - Consumuri – activ; nu au solduri;
IX.Conturi extrabilantiere –
evidenta activelor care nu apartin entitatii cu drept de proprietate ca active
arendate, primite pentru prelucrare; aceste conturi nu corespondeaza nici intre
ele, nici cu alte conturi. Cind primim in arenda Dt 911 fara credit, cind
intoarcem activul nematerial inpoi Ct 911 fara debit.
Prima cifra simbolizeaza clasa, a
2-a grupa, 3-a conturile sintetice, a 4-a subcontul.
Legatura: raportul financiar
contine 4 forme: 1) BC; 2) raportul de profit si pierderi; 3) raport privind
fluxul capitalului propriu; 4) raport privind fluxul de mijloace banesti;
Clasele 1-5 din planul de conturi sint conturi bilantiere adica Sf se reflecta
in BC; 6,7 - conturi de rezultate, au doar rulaje care se trec in raportul de
profit si pierderi; rezultatul financiar obtinut in acest raport forma 2 se
regaseste in bilantul contabil la contul 333 “profit net/pierdere a perioadei
de gestiune”; forma 3 are aceiasi componenta ca si compartimentul 3 din bilant
si clasa a 3 “capital propriu” din planul de conturi; forma 4 are aceiasi
componenta si structura ca si grupul de conturi 24 “Mijloace banesti” din
planul de conturi.
Evaluare – procedeu de determinare a marimii valorice
a elemntelor contabile la data recunoasterii initiale a acestora si intocmirii
rapoartelor financiare; obiectul evaluarii – toate elementele patrimoniale ale
entitatii. Metodele de evaluare:
Initiala (la intrarea bunurilor)
– se determina valoarea bunurilor la intrarea lor valoarea de intrare = cost de
achizitie = valoarea de procurare a bunurilor + cheltuieli de transport /
aprovizionare (incarcarea, descarcarea, transportarea, taxe vamale, salariul
soferilor)
Curenta (la iesirea bunurilor) –
evaluarea curenta a stocurilor se efectueaza in momentul iesirii lor aplicind
una din urmatoarele metode: 1) costul mediu ponderat – determinarea costului
mediu a unor valori materiale pe parcursul perioadei de gestiune; 2) FIFO –
determinarea pretului first in first out; 3) LIFO – nu se aplica; 4)
identificarea fiecarei unitati de bunuri = cantitate*pret
Periodica / ulterioara (la
intocmirea rapoartelor financiare) – fiecare gen de active conform SNC
respectiv isi are metodele sale de evaluare. Ex: SNC 2 “stocuri de marfuri si
materiale” prevede evaluarea AC in bilant la valoarea cea mai mica dintre
costul efectiv si valoarea realizabila neta
Calculatie – procedeu al metodei contabilitatii de
determinare a costului valorilor materiale inclusiv produselor finite vindute,
serviciilor prestate. – ansamblu de operatii in scopul determinarii costului
valorii materiale si a rezultatului financiar. – se intocmeste pt valorile
materiale achizitionate, produsele fabricate, cele vindute, si in baza acestora
se determina rezultatul financiar. Metode:
Simpla – costului = prod in curs
de exec la incep perioadei + consumuri curente – prod in curs de exec la sf
perioadei
Pe comenzi – costul se determina
pe fiecare comanda separat insumind totalitatea de conumuri suportate pt
comanda respectiva
Pe faze – costul se determina in
functie de faza respectiva; ex: constuim o casa: primul etaj, costul etc
Normativa – costul se determina
in functie de normele de consum aplicate de entitate
Formele de contabilitate – 3 forme:
Memorial order – 1926-1930
registre de baza memorial order care se completeaza in baza documentelor
primare; fiecare mem ord are nr constant si cuprinde un grup de operatii
omogene; in baza mem ord se intomeste balanta de verificare, cartea mare,
bilantul; avantaje: registrele cu forma simpla usor supuse automatizarii;
dezavantaje: dublarea evidentei analitice si sintetice, folosirea unui nr mare
de registre, forma si structura nu e adaptata la rapoartele financiare
Jurnal order – 1940 registrele de
baza jurnar ordere cu forma de tabele sah, se deschid lunar pe creditul unui
cont, fiecare jurnal are nr constant; avantaje: excluderea dublarii evidentei
analitice si sintetice, reducerea considerabila a nr de registre, simplificarea
intocmirii rapoartelor; dezavanteje: forma complicata a registrelor, registre
destinate doar pt tehnica manuala, nu pot fi supuse automatizarii
Forma bazata pe calculatoare
electronice – 1960 cea mai progresista si raspindita la etapa actuala; toate
operatiile economice incepind cu intocmirea doc primare si finisind cu
intocmirea rapoartelor financiare; se efectueaza la calculator cu ajutorul 1C,
Bookkeeper; avantaje: se accelereaza procesul de prelucrare a informatiei,
creste exactitatea.
Conditii de constatare a unui activ – potrivit SNC activele se recunosc in
contabilitate doar in cazul in care:
Exista certitudinea intemeiata ca
in urma folosirii activului entitatea va obtine un avantaj economic
Valoarea activului poate fi
determinata cu un grad inalt de exactitate in baza documentelor primare
Daca ele nu se respecta bunurile
nu se recunosc drept active, ci se trec la cheltuielile perioadei (714 “alte
cheltuieli operationale”)
Intrarea AN – contabilizarea intrarii AN depinde de sursa
de intrare (cumparare, creare la entitate, primire ca aport la capital,
gratuita, plusuri de inventar, ecart din reevaluare); evidenta AN se tine cu
ajutorul conturilor de activ 111 (pt cele finite) si 112 “an in curs de
executie”; in dt – intrarile AN, in ct – iesirile; soldul e debitor si se trece
in BC capitolul 1;
Cumparare: Dt 111,112 fara tva Dt
534 tva Ct 521 incl tva (doc factura fiscala, proces verbal de primire-predare
a AN)
Creare la entitate: 1) acumularea
cheltuielilor pt crearea AN Dt 112 Ct 211 materiale Ct 531 salariu Ct 533
(asigurari) 2) punere in functiune AN create Dt 111 Ct 112 (proces verbal de
primire-predare a AN)
Aport in capital: Dt 111,112 Ct
313 capital nevarsat (facturi, proces verbal de exaluare a aporturilor
nebanesti; act de constituire a intreprinderii)
Ecart: Dt 111 Ct 341
Plus de inventar: Dt 111,112 Ct
621 venit din act. de investitii (proces verbal al comisiei de inventariere, pr
vb primire predare a AN)
Primire gratuita: Dt 111,112 Ct
622 venit din act. financiara
Arenda: Dt 111 Ct 421 dat de
arenda pe TL
Uzura MF – repartizarea sistematica a valorii
uzurabile (VI-VPR) pe parcursul DFU; se calculeaza pt toate MF in exploatare,
reparatie, rezerva; nu se calculeaza pt valorilr de muzeu si de arta,fondurilor
bibliotecilor,cladirilor considerate monumente de arhitectura si arta,
animalelor productive si de munca, inclusiv caii. Suma uzurii calculate nu
trebuie sa depaseasca marimea valorii de intrare a mijlocului, prin urmare,
uzura nu se calculeaza dupa expirarea DFU. SNC 16 recomanda 4 metode de calcul
a uzurii: liniara, in raport cu volumul de produse fabricate, sold degresiv,
degresiva cu rata descrescatoare. Pt evidenta uzurii este destinat contul 124
“uzura MF” cont pasiv rectificatic: ct – calcularea uzurii, dt – decontarea
uzurii MF iesit; Soldul creditor se reflecta in compartimentul 1 al BC cu suma
in paranteze. La calculul uzurii se intocmesc formulele:
Uzura MF folosite in scopuri
generale, administra, renda operationala etc Dt 712, 713, 714 etc Ct 124
In productie Dt 811, 812, 813 Ct
124
MF utilizate la crearea AN, AMTL
Dt 121, 122 Ct 124
La casarea uzurii MF iesit se
intocmeste formula Dt 124 Ct 123
In scopuri fiscale uzura se
calculeaza la 31 dec pe categorii de MF aplicind metoda liniara; conform cod
fiscal sint 5 categorii de proprietate; pt fiecare categorie e stabilita rata
(5-30%) anuala a uzurii.
Metode de calcul a uzurii MF - SNC 16 recomanda 4 metode de calcul a
uzurii:
Liniara – uz anuala = valoare
uzurabila / DFU; norma uzurii = 100/DFU; este o casare uniforma a uzurii.
in raport cu VPF – norma uz pt 1
unitate = val uzurabila/VPF progr; uz an=norma*nr ef de VPF
sold degresiv – norma uz ca la
liniara majorindu-se nu mai mult de 2 ori; primul an VI*norma; in restul anilor
VB*norma; in ultimul an VB penultim – VPR.
degresiva cu rata descrescatoare
/ cumulativa – nr cumulativ de ani = DFU(DFU+1)/2; coef cumulativ=raport dintre
nr de ani a DFU in ordine descrescatoare catre nr cumulativ de ani; uz
an=coef*Val Uz; pt ulrimul an sum uz se determina ca dif dintre VB la finele
penultim an si VPR
Calculul uzurii se incepe in luna
urmatoare lunii intrarii obiectului si se intrerupe incepind cu luna urmatoare
a lunii iesirii.
Iesirea MF – conditionata de directia de iesire:
ca uzura deplina fizica sau
morala – DFU lipseste si se intocmeste procesul verbal de casare a MF; Dt 124
Ct 123
vinzare – procesul verbal de
casare a MF, de primire predare, factura fiscala, de expeditie; 1) casam uzura
Dt 124 Ct 123 2) casam VB Dt 721 Ct 123 3) vinzare Dt 229 incl TVA Ct 621 fara
TVA Ct 534 TVA
predare gratuita – procesul
verbal de predare gratuit Dt 124 Ct 123; Dt 721 Ct 123; Dt 713 534;
ca aport la capital - Dt 124 Ct
123; Dt 721 Ct 123; Dt 131 investitii TL Ct 229; procesul verbal de primire
predare
lipsuri de inventar – Dt 721 Ct
123; procesul verbal de casare
Reducere din reevaluare – Dt 341
Ct 123; procesul verbal de reevalure
Evaluarea stocurilor se efectueaza in functie de momentul
efectuarii; deosebim 3 forme de evaluare:
Intitiala / la intrarea
stocurilor in rezultatul careia se stabileste VI = VP+ch de achizitie
In cazul procurarii A: VI=val de
procur+cheltuieli de achizitie (taxe, impozite)
Crearea la entitate: VI=cost
efectiv al activelor create (valoarea materialelor consumate, salarii
calculate, asig sociale, medicala)
Aport la capital (ca si titlu
gratuit): VI=valoarea de piata/justa/venala a activului
Ca schimb (ca si arenda):
VI=valoarea negociata intre parti
Curenta – la iesirea stocurilor
prin aplicarea uneia din metodele: identificarii (determinarea cost fiecarui
element de stoc iesit; se aplica pt stocurile scumpe ca masini, cladiri, etc);
FIFO; costul mediu ponderat = (VI+VP)/(stoc ini+stoc intrat); LIFO (nu se
aplica)
De bilant / ulterioara – la data
intocmirii rapoartelor financiare, conform SNC 2 “stocuri de marfuri si
materiale” stocurile trebuie reflectate in bilant la val min dintre VI si
valoarea realizabila neta (pret probabil de vinzare – cheltuieli de
comercializare)
Aprovizionare cu materiale – SNC 2; stocuri destinate utilizarii pt
fabricarea produselor, prestarea serviciilor, necesitati gospodaresti, etc;
cuprind materii prime, combustibil, piese de schimb, ambalaje, etc; pt evidenta
materialelor e destinat contul activ bilantier 211: dt – VI/cost de achizitie,
ct – VB materialelor iesite. Intrare – facturi fiscale, expeditie, acte de
achizitiei, bon de intrare, etc; Surse de intrare:
Procurare de la terti Dt 211 fara
tva Dt 534 tva Ct 521 incl TVA
Ca aport Dt211 Ct313
Gratuit Dt 211 Ct 622
In urma casarii MF Dt 211 Ct 123
Scoaterii omvsd din functiune Dt
211 Ct 213
Materiale din productie Dt 211 Ct
811, 812
Plus de inventar Dt 211 Ct 612
Cheltuieli de transport si
aprovizionare transp propriu Dt 211 Ct 812
Strain Dt 211 fara tva Dt 534 tva
Ct 539 incl TVA
Salariu cas pam Dt 211 Ct 531,
533
Iesirea: Fisa limita de consum,
bon de consum, foi de parcurs, facturi fiscale, de expeditie, procese verbale
de inventariere; Materialele iesite se evalueaza in baza unei metode de
evaluare curenta ca FIFO, costul mediu ponderat, etc.
Consum d materiale in prod Dt
811, 812, 813 Ct 211
Materiale utilizate pt necesitati
intern generale, adm, comerciale Dt 712, 713, 714 Ct 211
Transmitere gratuita Dt 722 Ct
211
Materiale la depozit si
contabilitate - fişelor
de magaziese se deschid, completează cu datele necesare pentru fiecare fel de
material de către biroul contabilităţii materiale dupa care se predau
gestionarului care înregistrează în ele zilnic toate intrările şi ieşirele de
materiale, stabilind după fiecare operaţie stocul nou; fisele asigura control
permanent asupra stocurilor; contabilitatea analitică se tine după una din
următoarele metode:
cantitativ - valorică (pe fişe de
conturi analitice);
operativ – contabilă (pe
solduri);
global – valorică.
Una dintre cele mai populare este
metoda cantitativ– valorică:
cantităţile de materiale intrate
şi ieşite de la depozit se înregistrează pe baza documentelor respective în
fişele de magazie, ce se ţin în locurile de depozitare;
Formularele, care au stat la baza
acestor înregistrări se înscriu în borderoul de predare a documentelor şi,
împreună cu acestea, se predau la biroul de contabilitate a materialelor;
la acest birou documentele se
prelucrează corespunzător cerinţelor contabilităţii, şi anume: se grupează pe
intrări şi ieşiri, pe grupe sau subgrupe de materiale şi pe locuri de consum,
se evaluează cantităţile, şi se stabilesc conturile în care urmează să se
înscrie operaţiile respective; după prelucrarea datelor din aceste documente,
materialele se înregistrează cantitativ şi valoric în fişele conturilor
analitice şi în registrul la contul 211 ,,Materiale”, deschise pe
feluri de materiale şi pe locuri de depozitare;
odată cu consemnarea în fişele
contabile a intrărilor şi ieşirilor se obţine şi centralizatorul de materiale,
zilnic pentru intrări şi lunar pentru ieşiri.
Verificarea concordanţei dintre
datele înregistrate în conturile sintetice şi cele analitice de materii prime
şi materiale se realizează la sfîrşitul lunii prin întocmirea balanţei de
verificare ale conturilor analitice.
OMVSD – active a caror valoare de intrre nu
depaseste 6000 lei iar DFU pina la 1 an; SNC 2; evidenta tinuta la cont activ
213; 2131 omvsd in stoc; 2132 in exploatare; 2133 constructii; Intrare –
facturi fiscale, expeditie, acte de achizitiei, bon de intrare, etc; Surse de
intrare:
Procurare de la terti Dt 213 fara
tva Dt 534 tva Ct 521 incl TVA
Ca aport Dt213 Ct313
Gratuit Dt 213 Ct 622
Plus de inventar Dt 213 Ct 612
Cheltuieli de transport si
aprovizionare transp propriu Dt 213 Ct 812
Strain Dt 213 fara tva Dt 534 tva
Ct 539 incl TVA
Salariu cas pam Dt 213 Ct 531,
533
OMVSD pot fi transmise in
exploatare sau utilizate in alte scopuri; transmiterea in exploatare depinde de
valoarea unitara a lor; transmitere in exploatare a OMVSD:
Pina la 3000 lei unitate se trec la
cheltuieli sau consumuri Dt 712, 713, 811, 812, 813 Ct 2131; la ele nu se
calculeaza uzura;
Mai mare de 3000 lei unitar Dt
2132, Ct 2131; la acestea se calc uzura in marime de 100% din VI – PVR; 214
cont pasiv rectifictiv care refl uzura omvsd: dt casarea, ct calculul uzurii;
calculul uzurii Dt 712, 713, 811, 812, 813 Ct 214; casarea uzurii omvsd iesite
Dt 214 Ct 213; la obtinerea deseurilor in urma iesirii omvsd Dt211 Ct 1213; la
diferenta dintre materiale si vpr Dt 211 Ct 612; la diferenta dintre vpr si
materile Dt 715 Ct 213; la iesirea omvsd casam VB Dt 714 Ct 213, vinzarea Dt
221Ct 612 Ct 534
Evaluarea prod in curs de exec si
a prod finite – produse
care nu au trecut toate etapele tehnologice, nu sint documentatesi depozitate;
pt evidenta lor e destinat cont activ 215: dt – prod in curs exec trecuta la
intrare si ct – iesirile. Mod de utilizare a contuluidepinde de varianta de
contabilizare a consum de prod: 1. Cu aplicarea cont de gestiune: la inceputul
perioadei dt 811,12 ct 215; dt 811,12ct 211,213,531,533 la sf perioadei dt 215
ct 811,12; cost prod fabr dt 216 ct 81112; 2. fara aplic cont de gestiune –
consumurile se acumuleaza in 215 dt 215 ct toate consumurile, cost prod
obtinute dt 216 ct 215. Produsele finite – cele care au trecut toate fazele
tehnologice la intreprindere si sint destinate vinzarii sau utilizarii in scop
intern. Se impart in: finite, semifabricate, secundare. Evidenta in expr
catitativa sau valorica la contul activ 216. Intrarea la depozit dt 216 ct
811,12; pord fin pot fi vindute 1) iesire din evidenta dt711 ct 216 si 2)
vinzarea propriu zisa dt 221 sau 241 incl tva ct 611 fara tva ct 534 tva.
Aproviz marf si materiale - marfuri – bunuri procurate pt revinzare;
doc primare: facturi fisc, bon consum; ev sintetica la cont activ 217 marfuri:
dt – intrarea (vi=vp+cta) ct – valoarea marfurilor iesite; intrare dt 217 ct
521 (procur de la furniz), 622 (gratuit), 612 (plus inventar); iesirea 1)
scoatere din evidenta dt 711 ct 217; vinzare dt 221,241 incl tva ct 611 far tva
ct 534 tva; pt materiale: pt evidenta materialelor e destinat contul activ
bilantier 211: dt – VI/cost de achizitie, ct – VB materialelor iesite. Intrare
– facturi fiscale, expeditie, acte de achizitiei, bon de intrare; conturi la
fel ca la marfuri; doar ca:
Ca aport Dt211 Ct313;Materiale
din productie Dt 211 Ct 811, 812;Cheltuieli de transport si aprovizionare
transp propriu Dt 211 Ct 812;Strain Dt 211 fara tva Dt 534 tva Ct 539 incl
TVA;Salariu cas pam Dt 211 Ct 531, 533;Iesirea: Fisa limita de consum, bon de
consum, foi de parcurs, facturi fiscale, de expeditie, procese verbale de
inventariere; Materialele iesite se evalueaza in baza unei metode de evaluare
curenta ca FIFO, costul mediu ponderat, etc.Consum d materiale in prod Dt 811,
812, 813 Ct 211; Materiale utilizate pt necesitati intern generale, adm,
comerciale Dt 712, 713, 714 Ct 211; Transmitere gratuita Dt 722 Ct 211
Investitii financiare pe termen
lung – active
detinute de entitate inscopul imbunatatirii situatiei financiare prin obtinerea
veniturilor sub forma de dividente sau dobinzi. Investitii pot fi titluri de
valoare, capitalul statutar a altor intreprinderi, in propr investitionala
(terenuri, obiecte de arta), imprumuturi acordate, depozite bancare etc. Pe
termen lung sint alea cu durata de detinere mai mare decit un an. Pot fi in
parti nelegate (cota pina la 20%), parti legate (cota de la 21-100%). Metode de
evaluare: initiala (vi=vp+cta); ulterioara la intocmirea rapoartelor se
efectueaza aplicind una din 2 metode recomandate de snc 25: val de intrare, val
reevaluata, val minima intre vi si vv (valoare venala sau de piata); 2 conturi
131 itl nelegate; 132 itl legate; in dt intr invest, ct val invest iesite;
procurare dt 131,132 ct 521, iesirea: scoatere din evidenta dt 721 ct 131,132;
vinzarea propriu zisa dt 229 ct 621 ct 534; modificarea valorii investitiilor
la contul 133: creste val => venit dt 133 ct 621; diminuarea val
=> cheltuieli dt 721 ct 133.
Investitii pe termen scurt - active detinute de entitate inscopul
imbunatatirii situatiei financiare prin obtinerea veniturilor sub forma de
dividente sau dobinzi. Investitii pot fi titluri de valoare, capitalul statutar
a altor intreprinderi, in propr investitionala (terenuri, obiecte de arta),
imprumuturi acordate, depozite bancare etc. Pe termen scurt sint alea cu durata
de detinere mai mica decit un an. Metode de evaluare: initiala (vi=vp+cta);
ulterioara la intocmirea rapoartelor se efectueaza aplicind o metoda
recomandata de snc 25: val min dintre vi si vv; cinturi de evidenta de activ
231 nelegate, 232 legate; dt – intrarea vi, ct – iesirea; la intrare dt 231,232
ct 521; iesirea dt 714 ct 231,232; dt 229 ct 612 ct 534. Modificarea valorii
ITS la cont pasiv rectificativ 233; majorare dt 233 ct 612; micsorare dt714 ct
233.
Creante privind facturile
comerciale – creante
– datoriile altor entitati fata de entiatea noastra; cr comerciale – angajament
de plata a altor intreprinderi pentru bunurile livrate si serviciile prestate;
documente: fact fisc, facturi, ordin de plata; evidenta sintetica la cont 221
cr priv fact com, 223 cr ale parti legate, 224 avans oferit; cr apar la livrare
de marfuri dt 221/223 incl tva, ct 611 fara tva, ct 534 tva; achitarea cr dt
241/242 ct 221/223; in cazul in care debitorul nu achita creantele pe parcurs
termen de prescriptie (3 ani) apar creantele compromise sau dubioase care se
refl la cont pasiv rectificativ 222; avans se acorda pr procurarea ulterioara a
bun dt 224 ct 242; utilizarea avans pt achit datoriilor dt 521 ct 224.
Creante privind venituri
calculate –
angajamente de plata ale altor intrepr pt arenda curenta, dividende, dobinzi
etc. doc: fact fisc, facturi etc. evidenta la cont sintetic activ 228 “cr priv
venituri calculate”. La aparitia dt 228 ct 612 “alte venit operat”- in caz
arendei operationale; ct 621- in cazul dividendelor sau dobinzi; ct 534 tva.
Decontari cu titulari de avans – pt evidenta avansurilor acordate in vederea
procurarii ulterioare a bun se foloseste contul activ 224 “avans acordate”;
avans pot fi acordate personalului: cont activ 227 “cr ale personalului”;
acordarea avans dt 224/227 ct 241; utilizarea avans pt achit datoriilor dt 521
ct 224/227; pt procurarea bunurilor dt 211,213,217 ct 227; pt cheltuieli in
deplasari dt 712,13
Ct 227;
Mijloace banesti in casierie – numerarul se pastreaza in casierie; cont
activ 241 “casa”: dt – intrari; ct –iesiri; contabilitatea aceasta se
organizeaza in baza regulilor privind operatiunile de casa in econimia nat RM;
la intrare se intocmeste dispozitia de incasare; eliberarea MB din casa –
dispozitie de plata. Achitarea salariilor – in baza listei de plata conform
careia se elibereaza dispozitia de plata; la transferul MB in cont curent se
intocmeste aviz de depunere a banilor in numerar; la sf zilei casierul
intocmeste registru de casa in care indica toate datele din doc de incasare si
plata. Incasari: dt 241 ct 242/243; ct 227 (cr ale personal); ct 611 (venit din
vinzari); plati:dt 531 (achit salariu); dt 227 (acord avans); dt 242 (transfer
la cont curent); ct 241; inventarierea casieriei: plus dt 241 ct 612; lipsa dt
714 ct 241.
MB in cont curent in val
nationala – pt
pastrare MB fiecare agent economic poate deschide mai multe conturi curente in
valuta nat la div banci. Pt efectuarea transfer se intocmeste ord de plata,
cerere de plata, ordin incaso; banca face zilnic extras de cont si se prezinta
intrepr in care se arata toate miscarile din cont. pt evidenta cont activ 242:
dt incasari ct plati; incasari dt 242 ct 241 ct 227 221 (incasare cr) ct 411 12
13 (primire credite) ct 511 12 13 credite si imprumuturi ct 523 avans primite;
plati: achitare datorii dt 521 411 12 13 511 12 13; achit salarii dt 533 531;
in casa dt 241; comisioane achitate bancii dt 713 ct 242.
Venituri din activitatea
operationala; potrivit SNC 18 venitul reprezinta afluxuri de mijloace obtinute
in urma vinzarii bunurilor, prestarii serviciilor; veniturile se recunosc in
baza contabilitatii de angajamente, adica in perioada in care au avut loc
indiferent de momentul incasarii mijloacelor banesti; dupa tipurile de
activitati deosebim venituri: din activitate operationala (activitatea de baza a
entitatii), din activitate neoperationala (din alte activitati decit cea de
baza). Veniturile din activitatea operationala include:
venituri din vinzari – venituri
obtinute in ruma vinzarii produselor, marfurilor, serviciilor
alte venituri operationale – venituri
obtinute in urma vinzarii altor active curente ca material, obiecte de mica
valoare si scurta durata, venituri din arenda curenta, amenzi, penalitati,
recuperarea daunei material
Pentru evidenta veniturilor sint
destinate conturile de rezultate de pasiv din clasa a 6-a “Venituri”: in
creditul contulrilor in timpul anului se acumuleaza veniturile si numai la
sfirsitul anului se soldeaza prin trecerea la contul 351 “Rezultat financiar
total”; conturile de venituri nu au solduri, au rulaje care la sfirsitul anului
se reflecta in raportul de profit si pierderi. Pentru evidenta veniturilor
operationale sint destinate conturile 611 “Venituri din vinzari” si 612 “Alte
venituri operationale”.
La reflectarea veniturilor
obtinute din vinzarea produselor, marfurilor, serviciilor se intocmeste
formula:
cu incasarea mijloacelor banesti:
Dt 241 “casa”, 242 “Cont curent
in valuta nationala”
Ct 611 “Venituri din vinzari”
cu achitare ulterioara:
Dt 221 “Creante pe termen scurt
privind facturile comerciale”
Ct 611 “Venituri din vinzari”
La reflectarea veniturilor
obtinute din vinzarea altor active materiale, omvsd etc se intocmeste formula:
cu incasarea mijloacelor banesti:
Dt 241 “casa”, 242 “Cont curent
in valuta nationala”
Ct 612 “Alte venituri
operationale”
cu achitare ulterioara:
Dt 221 “Creante pe termen scurt
privind facturile comerciale”
Ct 612 “Alte venituri
operationale”
Registrele contabile – tabele in care se
inregistreaza si se grupeaza informatiile documentelor primare; dupa continutul
economic:
Analitice
– pt obtinerea datelor detaliate despre active si pasive (borderouri de plata a
salariilor)
Sintetice
– obtinerea informatiilor generale despre patrimoniu (jurnale order, balante de
verificare)
Dupa
destinatie:
Cronologice
– pt inregistrarea operatiilor economice in ordinea efectuarii lor
Sistematice
– informatii grupate dupa anumite criterii (pt evidenta operatiilor de casa
jurnalul order 1)
Mixte –
se combina inregistr cronologica si sistematica a operatiilor (cartea mare)
In baza
registrelor contabile se calculeaza indicatorii activitatii intreprinderii si
se intocmesc rapoartele financiare; forma si structura registrelor se
stabileste individual de fiecare entitate.
Active nemateriale – SNC 13
“contabilitatea activelor nemateriale” si comentariile le reglementeaza; -
active care nu imbraca forma materiala, controlate de entitate si utilizate mai
mult de un an in activitatea ei. In componenta lor intra:
Cheltuieli
de organizare – confectionare a stampilei, plata taxelor de stat, reclama etc
Brevetele
– dreptul garantat de stat pt a fabrica un fel de produs: utilizare sau vinzare
unui produs specific, etc
Embleme
comerciala – simboluri inregistrate si protejate de stat cu drept exclusiv de
utilizare pt identificarea marfurilor, serviciilor etc
Licente
– dreptul de a practica un anumit gen de activitate
Programe
informatice
Goodwill
– fondul comercial – valorii de procurare a entitatii > valorii de piata
a tuturor activelor diminuata cu suma datoriilor
Knowhow
– secretele comerciale ale entitatii: cunostinte tehnologice, stiintifice,
comerciale, etc
Dupa
gradul de finisare AN se impart in:
Finite
111
In curs
de executie 112– cheltuieli aferente crearii AN la entitatea respectiva
La
intrarea AN se determina valoarea lor in functie de sursa de intrare (evaloare
initiala):
In
cazul procurarii AN: VI=val de procur+cheltuieli de achizitie (taxe, impozite)
Crearea
la entitate: VI=cost efectiv al activelor create (valoarea materialelor
consumate, salarii calculate, asig sociale, medicala)
Aport
la capital (ca si titlu gratuit): VI=valoarea de piata/justa/venala a activului
Ca
schimb (ca si arenda): VI=valoarea negociata intre parti
Evaluarea
ulterioara se efectueaza in momentul intocmirii bilantului contabil. SNC 13
recomanda 2 metode:
Valoarea
de Bilant = VI-amortizarea acumulata
Alternativ
admisibila: VB = valoarea reevaluata a activelor; in urma reevaluarii se obtine
ecart sau lipsuri care se reflecta cu ajutorul contului pasiv 341 “diferente
din reeval ATL”: ecart Dt 111 Ct 341; reducere din reeval formula inversa.
Calcul amortizarii AN – deprecierea
valorii AN pe parcursul duratei de functionare utile DFU (<99ani); AN se
amortizeaza treptat; SNC 13 recomanda 3 metode de calcul a amortizarii:
Liniara
– repartizare uniforma, sistematica a VI AN pe parcursul DFU; norma=100/DFU;
VI/DFU=Amortizare anuala;
In
raport cu volumul de produse fabricate – aplica in cazul in care DFU se
stbileste nu in ani, ci in VPF; amortizarea anuala = 1) suma amortizarii la o
unitate de produs VI/VPF (lei) 2) se calculeaza amortizarea pe perioada
respectiva: amort la o unitate * valoarea produselor efectiv fabricate;
Sold
degresiv – in baza normei de amortizare de la metoda liniara majorata nu mai
mult de 2 ori 100*2/DFU; aceasta norma se * cu VB a AN; in ultimul an de
functionare se ia in considerare valoarea probabil ramasa VPR: din VB a
penultimului an – VPR;
Metoda
se alege de fiecare entitate individual si se reflecta in politica de
contabilitate; amortizarea se calculeaza lunar; pt AN intrate amortizarea se
calculeaza incepind cu luna urmatoare; pr AN iesite amortiz se intrerupe la
inceputul lunii urmatoare. Pt evidenta amortizarii AN e destinat contul pasiv
rectificativ 113: Ct calculul amortizarii Dt casarea amortizarii AN iesite;
Soldul final e creditor si se reflecta-n compartimentul 1 al bilantului cu suma
in paranteze;
La
calcularea amortizarii se intocmesc formulele:
La
utilizarea activului in productiei: Dt 811, 812, 813 Ct 113
In
scopuri comerciale, administrative, etc Dt 712, 713, 714 Ct 113
La
iesirea AN decontarea amortizarii: Dt 113 Ct 111
Contabilizarea AN in curs de exec e destinat cont 112
de activ; dt – acumularea consumurilor la crearea AN; ct – VI a AN puse in
functiune; punerea in functiune AN se reflecta prin proces verbal de
primire-predare a AN;
Cumparare:
Dt 112 fara tva Dt 534 tva Ct 521 incl tva (doc factura fiscala, proces verbal
de primire-predare a AN)
Creare
la entitate: 1) acumularea cheltuielilor pt crearea AN Dt 112 Ct 211 materiale
Ct 531 salariu Ct 533 (asigurari) 2) punere in functiune AN create Dt 111 Ct
112 (proces verbal de primire-predare a AN)
Aport
in capital: Dt 112 Ct 313 capital nevarsat (facturi, proces verbal de evaluare
a aporturilor nebanesti; act de constituire a intreprinderii)
Plus de
inventar: Dt 112 Ct 621 venit din act. de investitii (proces verbal al comisiei
de inventariere, pr vb primire predare a AN)
Primire
gratuita: Dt 112 Ct 622 venit din act. financiara (contract de donatie, facturi
de expeditie)
Arenda:
Dt 112 Ct 421 dat de arenda pe TL
Iesirea AN – in urma casarii la expirarea DFU,
invechirii morale, vinzarii, transmiterii sub forma de aport la capital
statutar, in arenda, gratuit, etc. Se intocmeste proces verbal de casare a AN
la expirarea DFU sau invechime morala; proces verbal de primire-predare in
cazul celorlalte iesiri; Se intocmesc formulele:
Expirarea
DFU se caseaza amortizarea AN: Dt 113 Ct 111; in acest caz lipseste VB;
Vinzare:
1) casarea VB Dt 721 Ct 111; 2) casarea amortizarea Dt 113 Ct 111; 3) vinzarea
Dt 229 “ale creante pe TS” inc TVA Ct 621 fara TVA Ct 534 TVA;
Reducere
din reevaluare AN: Dt 341 Ct 111
Lipsuri
AN in urma inventarierii: 1) Dt 721 Ct 111 2) Dt 113 Ct 111.
Intrarea MF – reglementarea contabilitatii MF SNC
16 “Contabilitatea act materiale TL”precum si comentariile privind plicarea SNC
16, MF sint totalitatea activelor materiale pe TL cu valoare de intrare mai
mare de 6000 lei si cu termenul de utilizare mai mare de 1 an; se includ
cladiri, constructii speciale, masini si utilaje, inventar de productie,
animale de productie, plantatii perene etc; contabilitatea intrarii MF depinde
de sursa de intrare a acestora. Momentul includerii activelor in MF este
considerat data punerii in fuctiune a lui. De la aceasta data incepe calcularea
uzurii MF. Se intocmeste procesul verbal de predare-primire a MF. Pt evidenta
sintetica e destinat contul activ 123 MF. In Dt se reflecta VI a MF procurate,
in Ct VB a MF iesite si casarea uzurii acestora. Soldul debitor se reflecta in
compartimentul 1 al bilantului. In cazul procurarii utilajelor ce necesita
montaj sau in cazul construirii cladirilor, modernizarii, reconstructiei
entitatii se foloseste contul 121 active materiale in curs de executie: dt –
suma cheltuielilor privind crearea MF; ct – VI a MF pus in functiune.
La
procurarea MF de la furnizori care nu necesita montaj Dt 123 fata TVA Dt 534
TVA Ct 521 incl TVA (factura fiscala, declaratie vamala)
Crearea
MF, procurarea utilaj ce necesita montaj 1) acumularea consumurilor necesare
(bon de consum a materialelor, facturi fiscale, procese verbale de casare a
OMVSD) Dt 121 Ct 211 materiale, 531 salariu, 533 Cas, Pam, 812 act auxiliare,
521 etc; 2) la punerea in functiune a utilajului sau a constructiei finisate
(proces verbal de primire predare MF) Dt 123 Ct 121
Primire
ca aport la capital statutar Dt 123 Ct 313 (facturi, proces verbal de evaluare
a aporturilor nebanesti; act de constituire a intreprinderii)
Primire
gratuita Dt 123 Ct 622 venit din activit fin (contract de donatie, facturi de
expeditie)
Plusuri
de inventar Dt 123 Ct 621 venit din activit invest
Schimb
Dt 123 Ct 229
Arenda
Dt 123 Ct 421 Datorii pe arenda pe TL
Ecart
din reevaluare Dt 123 Ct 341
La suma
cheltuielilor aferenta procurarii mijloacelor fixe se intocmesc formulele:
Transport
propriu Dt 123 Ct 812
Transport
strain Dt 123 fara TVA Dt 534 TVA Ct 539 incl TVA
Cheltuieli
de asigurare in drum, de calcul a salariului soferilor, hamalilor Dt 123 Ct 531
salariu Ct 533 CAS, PAM
Contabilizarea creantelor privind facturile
comerciale
– Creante – datoriile altor entitati fata de entitatea noastra; creante
comerciale – angajament de plata a altor intreprinderi pentru bunurile
serviciile prestate; documentetele: facturile fiscale, facturi, ordine de
plata; evidenta sintetica se tine la contul de activ 221 “cr privind facturile
comerciale”, 223 “cr ale partilor legate”, 224 “avansuri oferite”. Cr apar la
livrarea bunurilor Dt 221 sau 223 incl TVA, Ct 611 fara TVA, Ct 534 TVA;
Achitarea creantelor Dt 241,242 Ct 221, 223; In cazul in care debitorul achita
cr pe parcursul unu itermen de prescriptie (3 ani) apar cr compromise sau
dubioase care se refl la contul pasiv rectificativ 222. Avansul se acorda pt
procurarea ulterioara a bun Dt 224 Ct 242; Utilizarea avansului pt achitarea
datoriilor Dt 521 Ct 224.
conditiile de eliberare a numerarului de
catre banca
– Pentru efectuarea trnsferurilor banesti se intocmeste ordinul de plata,
cererea de plata, ordin incaso (doc emis de pers abilitata prin lege pt
perceperea incontestabila a MB din contul bancar); pt perceperea comosioanelor
banca anexeaza nota de plata; primire in casa de la cont curent Dt 241 Ct 242;
achitarea datoriilor dt 521,411,12,13,511,12,13 ct 242; achit salariilor dt
531, 533 ct 242; comisioane achitate dt 713 ct 242.
Contabilitatea rezervelor de capital – Potrivit legii
entitatea are dreptul, in unele cazuri e obligata, sa constituie rezerve. 3 gr
de rez:
Legislatie
– banci, fonduri de investitii
Statut
– pt dzvlt entit, modernizare, masuri sociale
Alte –
pt procur ATL, pt ajutoare materiale
Pt
evidenta rezervelor sint destin conturile de pasiv respectiv 321, 322, 323. In
Ct – crearea rezervelor,Dt – utilizarea lor. Rezervele se creaza din profitul
nerepartizat al anilor precedenti sau curent Dt 332 “prof ani prec” sau 334
“curent” Ct 321, 322, 323; Utilizarea rez pt majorarea CapSt Dt 321 Ct 311; pt
plata dividendelor Dt 321 Ct 537 “dat fata de fondatori si alti participanti”;
acoperirea pierderilor anilor precedenti Dt 321 Ct 332 “prof/pierd ani prec”
Retribuirea muncii – salariu – orice
cistig evaluatin bani platit salariatului in baza contractului de munca.
Conform cod muncii salariul include:
De baza
– tarifar (sal pe categ de calif respect pe unit de timp); de functie (sal
lunar pt conducatori, specialisti, functionari)
Suplimentar
– adaosuri, sporuri la sal de baza
Alte
plati de stimul – prime pt rezultate anuale, diverse compensari
Innitial
se depune o cerere de anagajare in baza careia se emite ordin de angajare, se
incheie contract de munca dupa care angajatul completeaza fisa personala de
evidenta a cadrelor. Munca e retribuita pe unitate de timp (in regie) sau in
acord (pe unitate de produs):
Regie –
plata in f-tie de timp lucrat fara precizarea cantitatii de munca; forma de
retribuire: simplu (sal=tarif pe ora * nr ore lucr); premial (sal pe timp +
premiu pt calitate sal=tarif+suma premii in % fata de sal tarif)
Acord –
se face in raport cu cantitatea de bunuri produse, nr de operatii executate
intr-o unitate de timp; sal = tarif pe prod *nr de unitati efectiv fabr
Doc
primare pt evidenta muncii la calcul salariu: tabel de pontaj, raport de fabricatie,
bon de lucru-n acord, foaie de parcurs, altele.
Cont
pasiv 531 “dat priv retrib muncii”: ct-calcul, dt-retineri/achitari.
In
productie Dt 811,12,13 Ct 531
Administr
Dt 713,12 Ct 531
Achizitionare
bun Dt 111,123,211,217 Ct 531
Marfuri in consignatie - persoana fizica,
juridica care preda mărfurile la vânzare în consignaţie este numita comitent.
Iar unitatea comerciala ce primeşte mărfurile spre vânzare în consignaţie
şi efectuează vânzarea lor este numita
comisionar. Intre aceste 2 parţi se încheie „Contract de comision” în care se
indica persoana care preda mărfurile, denumirea lor, preţul, termenul de
vânzare, de efectuare a reevaluării lor, mărimea comisionului perceput de
comisionar, altele. Preţul mărfii se stabileşte în dependenta de faptul daca
comitentul este plătitor sau nu de TVA. 1) comitentul este plătitor de TVA Preţ
de vânzare = Preţul Comitentului + Comision + TVA de la valoarea mărfurilor
totala 2) comitentul nu e plătitor de TVA sau e persoana fizica Preţ de vânzare
= Preţul Comitentului + Comision + TVA
de la comision
Mărfurile
primite în consignaţie care nu sunt vândute la timp sunt supuse reevaluării. In
cazul când mărfurile se întorc comitentului atunci comisionarul retine un
anumit procent pentru păstrarea mărfurilor. Pentru mărfurile primite în
consignaţie se utilizează contul
extrabilanţier 923. în Dt 923 – mărfurile primite spre vânzare în consignaţie ,
în Ct 923 – mărfurile vândute sau întoarse comitentului. Mărfurile primite la
vânzare în consignaţie: Dt 923; comisionul primit din vânzări: Dt 241 Ct 611;
primita din vânzări: Dt 241 Ct 534.2; valoarea mărfurilor la preţ de vânzare a
comitentului primita din vânzări: Dt 241 Ct 539; Se trece în cont TVA pentru mărfurile
primite spre vânzare în consignaţie: Dt 534.2 Ct 539; Achitarea cu
comitentul:Dt 539 Ct 242; Ieşirea mărfurilor din consignaţie : Ct 923.
TVA – impozit general de stat care se aplica la
livrarea de bunuri, servicii, incasarea avansurilor destinate livrarii.
Potrivit codului fiscal titlu 3 “TVA” include subiectii (platitori) si
obiectele impozabile (operatiunile), cotele etc. Subiectii sint persoane
juridice si fizice care importa marfuri sau servicii precumsicele inregistrate
ca platitori de TVA. Obiectele impozabile: livrare de marfuri, servicii,
importul in RM. Unele scutiri de TVA”livr de marfuri, serv care rezulta din
invatamint, activit unitatilor sanitare, asist sociala, cultura fizica si
sport, cantine de pe linga unitati de invatamint. Cotele: 20% standart din val
impozabilaa marf serv importate si a livr pe RM, cota redusa 8% panificatie,
lactate (prod alimentare, medicamente, zahar pt copii nu se impoziteaza), 6%
gaz natural, lichefiat, 0% export marf serv, transport international de marf
pasageri, en electrica, termica, apa calda.
Documentul de baza e factura fiscala – doc cu regim specialcare arata
dreptul trecerii in cont aTVA la cumparator siaparitia datoriei TVA la
vinzator. Toate livr si procur in baza fac fisc se inreg in registrul de
evidenta a livr si procurar in baza carora lunar se prezinta declaratiile priv
TVA. Platitorii – pers care ai livr intr-o perioada consecutiva de 12 luni in
val de 300 000 total.
Venit din act neop – SNC 18 “venitul”;
venit – avantaje economice sub forma de majorari de avtice sau diminuari a
datoriilor. Venit din act neop – includ venit din alte avtivit decit cea de
baza. Cuprind: 621 “din ctiv invest”,
622 “financ”, 623 “exceptionala”. Cont de pasiv de rezultate: in Ct – venituri
pe parcurs anului,Dt – soldeaza la sf anului. Aceste conturi au doar rulaje
reflectate in raportul de profit si pierderi (forma 2). 621 venituri obtinute-n
urma iesirii, reevaluarii ATL (an, amtl,afin), plus de inventar, ecart din
reeval. Vinzarea atl dt 229 ct 621; ecart reevl dt 341 ct621; plus inventr dt
111,12,121,123,131,132 ct 621; dividende, dobinzi dt 228 ct 621; la sf
perioadei inchidem cont 621 Dt 621 Ct 351; 622 – primire gratuita dt 111,123 ct
622, dif fav de curs dt 241,42,43,221,521 ct 622, arenda finantata dt 228 ct
622, subventii de la stat; 622 se soldeaza dt 622 ct 351; 623 – venituri
rezultate dinalte intreprinderi pt compensarea pierderilordin evenimente
neordinare: dt111,123,242 ct 623; soldrea dt 623 ct 351.
Cheltuieli comerciale – snc 3 ”contab
consum si cheltuieli”; ch – diminuari de avantajeeconomice sub forma de iesiri,
micsorari de active, majorari de datorii care duc la micsorarea rezlt fin.
Clasifica: act op si neop; op: costul vinzarilor, comerciale, generale si adm,
alte chop. Conturile cl7 sint de activ de rezult: dt acumularea in timp anului,
ct – la sf anului se soldeaza;aceste conturi au doar rulaje care se refl in
raport de prof si pierderi; 712 – ch comerciale includ ch de reclama,
marketing, ambalare: legate de vinzarea marfurilor dt 712, ct
113,124,211,213,521,221; si sf anului soldarea dt 351 ct 712.
Evaluare a riscului si controlului intern - Principala tehnică
prin care auditorul abordează riscul în cadrul planificării probelor unui audit
este aplicarea modelului de risc pentru audit. O înţelegere perfectă a modelului
este esenţială pentru planificarea eficientă a auditului. Modelul de risc
cuprinde patru tipuri de risc:detectare planificat RDP, audit acceptabil RAA,
inerent RI, control RC; RDP=RAA/RI*RC; RDP măsură a riscului ca probele de
audit aferente unui segment să nu permită detectarea unor erori sau abateri a
căror valoare depăşeşte o limită tolerabilă, în cazul în care asemenea abateri
sau erori. RI măsură a aprecierii pe care o face auditorul privind
probabilitatea existenţei unor prezentări eronate semnificative (greşeli)
într-un segment supus auditului, înainte de a estima eficacitatea mecanismelor
controlului intern. RC o apreciere a eficacităţii controlului intern a
clientului în ceea ce priveşte prevenirea sau detectarea erorilor. RAA măsură a
gradului în care auditorul este dispus să accepte faptul că situaţiile
financiare ar putea fi semnificativ eronate după încheierea auditului şi emiterea
unei opinii fără rezerve.
Modalitati de infaptuire a auditarii
cheltuielilor intreprinderii - La efectuarea auditului cheltuielilor
auditorul se bazează pe mai multe acte normative şi legislative, inclusiv: SNA;
prevederile SNC, inclusiv SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor”, SNC
2 „Stocurile de mărfuri şi materiale”, SNC 13, 16, 18 etc. Codul fiscal, în
special titlul 2 „Impozitul pe venit” – recunoaşterea cheltuielilor în scopuri
fiscale. Alte acte normative, Hotărîri ale Guvernului RM, scrisori ale MF sau
ale IFS etc. Auditului sunt supuse tranzacţiile economice din conturile clasei
a 7 „Cheltuieli” şi a 8 - conturi ale contabilităţii de gestiune, în special
ale conturilor de consumuri.
Baza
auditului cheltuielilor o constituie informaţiile probante acumulate şi
evaluate de către auditor. Ca proceduri de obţinere a dovezilor de audit se
consideră: examinarea, recalcularea, observarea, solicitarea şi confirmarea,
procedurile analitice. Procedurile de examinare constau în: cercetarea
înregistrărilor, documentelor, activelor materiale. Procedura de examinare a
documentelor cuprinde: a) verificarea corectitudinii perfectării formularelor
facturile fiscale şi de expediţie, acte de prestare a serviciilor, registrul de
casă, registrul contului curent în valută naţională, balanţelor de verificare,
raportului financiar. b) examinarea de fond descoperirea falsificărilor din
documente. c) examinarea formală a documentelor identificarea erorilor şi
fraudelor comise la contabilizarea tranzacţiilor neobişnuite, adică a celor
tranzacţii care nu corespund domeniului de activitate al întreprinderii
auditate. d) verificarea logică se efectuează prin compararea datelor despre
tranzacţia documentată cu informaţia vizând împrejurările în care a fost
realizată e) examinarea abaterilor studierea devierilor de la prevederile
actelor legislative şi normative, precum şi a devierilor de la veniturile şi
cheltuielile planificate f) verificarea economică – scoate la iveală
oportunitatea, necesitatea operaţiei economice, precum şi justeţea calculelor
planificate. g) verificarea încrucişată – studierea autenticităţii operaţiilor
prin compararea informaţiei din documentele justificative cu cea din registrele
contabile vizînd una şi aceeaşi operaţie economică.
Proceduri de finisare a auditului - Cercetarea
evenimentelor posterioare se bazează pe următoarele tehnici:
-
scrisoare de afirmare Bilanţul contabil trebuie să dea o imagine fidela clara
şi completa a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute.
Pentru a realiza acest obiectiv conducătorii trebuie să efectueze cîteva
evaluări, estimări agentului economic respectiv. În afara de aceste metode
(evaluări şi estimări) auditorii trebuie sa obţină elemente de probă suficiente
pentru a-şi forma opinia necesara certificării rapoartelor, printre aceste
evenimente de dovadă figurează obţinerea de informaţii verbale sau scrise de la
conducerea întreprinderii auditate în
forma de scrisoare de afirmare.
-
chestionar al sfirsitului lucrărilor: Practica auditului necesita utilizarea
unui chestionar al sfârşitului lucrărilor, care sa permită asigurarea ca toate
elementele necesare formarii opiniei asupra rapoartelor financiare au fost
înscrise, examinate şi totalmente sau parţial executate. Acest chestionar e
întocmit de responsabilul echipei de audit şi conţine: perioada e executare a
lucrărilor de audit, delegarea lucrărilor membrilor echipei, comunicările sau
interviurile cu conducerea întreprinderii
- nota
de sinteza: Informaţiile colectate şi lucrările efectuate (de la cunoaşterea
întreprinderii şi pîna la controlul
conturilor) se vor plasa în dosare de lucru. Pentru a permite auditorului să-şi
facă o concluzie definitiva asupra rapoartelor financiare e necesar sa se
stabilească o nota de sinteza care recapitulează toate punctele importante ale
lucrărilor de audit, care pot conduce la o incidenţă asupra deciziei finale.
Nota de sinteza se stabileşte pe o foaie de lucru care presupune: o referire la
foaie de lucru în care punctul reţinut ca important este dezvoltat, poziţia
auditorului. Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele
importante şi în special la documentele care necesita o luare de poziţie şi o
decizie finala a auditorului, poate fi utila de asemenea realizarea unui scurt
rezumat al evenimentelor semnificative şi anume: evoluţia principalilor posturi
de bilanţ; produse şi activităţi noi; schimbări în strategia întreprinderii.
